Aproape un sfert dintre copiii din România declară că au fost victime ale agresivității online, fenomen care s-a dublat în ultimii zece ani, potrivit unui raport privind utilizarea internetului de către minori, potrivit mediafax.
Monica Barbovschi, cercetător sociolog în echipa care a realizat Raportul EU Kids Online 2018 „Acces, utilizări, riscuri și oportunități ale internetului pentru copiii din România”, prezentat, marți, la Cluj-Napoca, a declarat că dintre copiii care au raportat că au fost victime ale bullyingului, unul din patru a fost agresat online cel puțin o dată pe lună.
„Am vorbit despre fenomenul de cyberbullying - agresivitatea online, cu care copiii români se confruntă, și am constatat un trend ascendent, de la 12% în 2013 la 23% în 2018, astfel că expunerea la cyberbullying s-a dublat. De asemenea, am constatat scăderea acestei agresivități în mediul offline, în școli, în paralel cu o creștere a cyberbullying-ului. Dintre cei care au raportat că au fost victime ale bullying-ului, unul din patru este victimă a cyberbullying-ului cel puțin o dată pe lună, cea mai comună formă fiind trimiterea de mesaje răutăcioase sau jignitoare. Este un cerc vicios, în care observăm că o persoană care este agresată poate deveni foarte ușor abuzator și să perpetueze acest ciclu al violenței. Fetele se declară în mai mare măsură decât băieții destul de sau foarte deranjate (53% față de 24%) de astfel de situații”, a spus Barbovschi.
Raportul mai relevă și faptul că 24% dintre copii au primit mesaje cu caracter sexual pe internet, băieții în mai mare măsură decât fetele și cei de 15-17 ani mai mult decât cei mici.
„La nivelul tuturor celor care au primit astfel de mesaje, 43% au fost destul de sau foarte deranjați de această situație, în timp ce 20% declară că au fost fericiți. 15% din copii declară că li s-au solicitat informații cu caracter sexual, iar 7% că au trimis sau au postat informații despre ei cu caracter sexual. 36% dintre copii au văzut online sau offline imagini cu caracter sexual în ultimele 12 luni”, se arată în document.
De asemenea, jumătate dintre copii au văzut în ultimul an imagini cu violență extremă, iar în jur de 30% au întâlnit în ultimul an discuții despre experiența altor utilizatori privind consumul de droguri, dar și discuții despre anorexie și despre suicid.
„Trei din zece copii raportează o experiență neplăcută online în ultimele 12 luni. Există o creștere constantă a experiențelor negative pe internet ale copiilor, de la 21% în 2010, la 27% în 2013 și la 33% în 2018. (...) Totodată, o treime dintre copii au fost expuși la o formă sau alta de discurs incitator la ură - cyberhate. Expunerea crește cu înaintarea în vârstă a copiilor, de la aproape unul din patru copii de 9-10 ani, la unul din doi de 15-17ani. 23% dintre cei care au declarat că au fost expuși la cyberhate au spus că au căutat în mod intenționat site-uri sau conținuturi care promovau mesaje sau comentarii instigatoare la ură sau degradante împotriva unor oameni sau a unor grupuri de oameni, cei mai mulți (30%) fiind în grupul de 9-10 ani”, se mai subliniază în raport.
Psihologul Oana Cobeanu a declarat, la rândul său, la prezentarea raportului că în ceea ce privește efectele cyberbullying-ului, acesta poate avea consecințe pe termen lung, mai grave decât agresivitatea offline, în școli.
„Înseamnă o rată mai mare de tulburări anxioase, de depresie, abandon școlar și un risc suicidar mai crescut. De asemenea, această agresivitate online nu se termină niciodată, nefiind similară bullyingului din școală, când la finalul orelor copii merg acasă unde sunt protejați, ci se manifestă 24 de ore din 24. Accesul la internet este permanent iar un copil poate primi chiar și noaptea mesaje de hărțuire sau amenințări”, a explicat Cobeanu.
Aceasta a precizat că o cauză a bullying-ului este determinată de părinți care sunt indiferenți, nu se implică și nu controlează ceea ce întâmplă.
„Pe de altă parte, un control excesiv al activității copiilor pe internet nu este iarăși o ideea bună deoarece copiii au nevoie să navigheze în contextul în care începe să li se dezvolte identitatea socială, se dezvoltă ca tineri, iar aceste lucruri au loc online. De multe ori, un copil nu va spune că este agresat online unui părinte pentru că îi va fi teamă să-i fie luat telefonul mobil sau să îi fie restricționat accesul la internet. Soluția este păstrarea unui canal de comunicare cu copilul, astfel încât acesta să fie încurajat să povestească acasă ce au văzut în online”, a menționat Oana Cobeanu.
În ceea ce privește protejarea copiilor de agresiuni sexuale prin intermediul internetului, psihologul clujean a spus că părintele poate, acasă, să exercite un control parental, astfel încât copilul să aibă acces doar la anumite site-uri sau să instaleze aplicații de monitorizare a navigării pe internet.
Datele raportului indică și faptul că 84% dintre copii se conectează la internet în principal prin intermediul telefonului mobil, urmat de calculator (39%) și 19% pornind de la o tabletă, astfel că, față de acum cinci ani, s-a constatat o creștere de peste 4 ori a accesului la internet de pe dispozitive mobile.
Raportul național EU Kids Online 2018 a fost realizat de „Platforma DigiLiv-REI -Vieți digitale. Cercetare, Educare, Intervenție” pe un eșantion de 935 băieți și fete de 9-17 ani, datele fiind fost culese pro-bono în perioada martie-aprilie 2018 de către Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES). Proiectul a fost sprijinit de Institutul de Sociologie al Academiei Române.
Comentează