Premium
Matei Sumbasacu, inginer constructor specializat în analiza şi structura clădirilor cu risc seismic, reprezentant al Asociaţiei Re:Rise, a declarat că în urma cutremurului de marţi din Gorj ar trebui discutată o temă importantă şi anume cea a clădirilor publice vulnerabile. El a precizat că la un cutremur de 5,7 s-au înregistrat avarii semnificative la unele clădiri publice, scrie News.ro.
Matei Sumbasacu a fost întrebat, miercuri, la Prima News, ce ar trebui să facem după ce în Târgu Jiu cutremurul a afectat instituţii publice.
“Zona seismică a Banatului şi a Olteniei nu e neapărat o surpriză. Ştim că acolo există o sursă seismică de suprafaţă şi atunci când vorbim despre faptul că nu au fost cutremure în mod tradiţional ne referim la perioada observată de noi care este una foarte scurtă în termeni geologoci. Cutremurul de ieri ar trebui să aducă în discuţie o temă foarte importantă şi anume tema clădirilor publice vulnerabile. Nu vorbim acum despre faptul că s-ar fi pus în pericol viaţa utilizatorilor clădirilor care au avut pagube, dar vedem că la un cutremur de 5,7, un cutremur de suprafaţă, unul care s-a resimţit mai tare decât dacă ar fi avut loc în Vrancea, de unde vine mai de la adâncime, dar iată chiar şi la acest cutremur de 5,7 am avut nişte avarii semnificative la unele publice, clădiri pe care le folosim fiecare dintre noi în fiecare zi şi clădiri care expun o mare parte a populaţiei, clădiri despre a căror vulnerabilitate s-a vorbit foarte puţin în anii trecuţi. Ne-am concentrat cu toţii pe clădirile proprietate personală, însă, iată, clădirile publice sunt şi ele periculoase, cutremurul nu face distincţie între proprietate privată şi bun public, iar pe aceste clădiri le folosim toţii şi astfel ne expunem riscului”, a explicat Matei Sumbasacu.
Diferențe între cutremure
Dan Iancu, inginer, expert structural, a fost întrebat, miercuri, la Prima News, care este diferenţa între un cutremur de suprafaţă cu magnitudinea de 5,7 faţă de unul de adâncime tot de 5,7.
Diferenţa este destul de importantă în ceea ce priveşte magnitudinea unui cutremur de suprafaţă şi magnitudinea unui cutremur de adâncime medie cum este cel din Vrancea. De obicei, pentru aceeaşi magnitudine de focar efectele se simt mult mai puternice pe arii restrânse pentru cutremurele de suprafaţă şi ceva mai slabe pentru cutremurele de adâncime. Un cutremur de 5,7, de fapt, are multe efecte locale, dar cum s-a putut vedea diferenţa este foarte mare faţă de cutremurul din Turcia. La energia degajată de focar la un cutremur de 5,7 magnitudine este foarte mare deşi există aceste stricăciuni locale, cum au fost coşuri de fum căzute, iată un semnal de alarmă este pentru rafturi s-au văzut că într-o serie de supermarketuri marfa a căzut de acolo, dar închipuiţi-vă că rafturile pot conţine obiecte grele cum ar fi maşini de spălat şi frigidere”, a menţionat Dan Iancu.
El a adăugat că toate clădirile proiectate în ultimii 30 de ani ar trebui să reziste la un cutremur mare produs în Vrancea.
“Clădirile proiectate în ultimii 20 -30 de ani făcute rezonabil se comportă bine spre foarte bine într-un cutremur de magnitudine 7,8 cât este maximul gândit pentru Vrancea”, a mai adăugat Dan Iancu.
