Premium
Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a publicat luni seara pe pagina sa web candu.md raportul companiei americane Kroll cu rezultatele anchetei devalizării celor trei bănci din Moldova.
"Am decis să public raportul Kroll şi îmi asum responsabilitatea pentru această acţiune. O fac deschis, fără să mă ascund după surse anonime. Dezbaterea pe această temă capătă accente false. Deja am văzut aşa zişii formatori de opinie ai unui partid, care se lansează în supoziţii şi minciuni cu o maxima laşitate", a argumentat Candu decizia de publicare a documentului.
Documentul are 84 de pagini şi a fost emis în 33 de exemplare, iar pe fiecare document este menționat numele și funcția persoanei care a primit acest raport.
Principalele figuri: Ilan Shor şi grupul său
Specialiştii Kroll descriu în raport cum a avut loc operaţiunea de devalizare a celor trei bănci (Unibank, Banca Socială şi Banca de Economii) şi dezvăluie numele firmelor şi a unor persoane implicate.
Ilan Shor şi grupul său de firme este menționat ca principalul beneficiar al tranzacțiilor dubioase efectuate la cele 3 bănci care, potrivit raportului, ar fi controlate de Shor: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.
În document mai apar și numele unor actuali sau foști demnitari, inclusiv a fostului președinte Petru Lucinschi, dar şi a unor importanţi oameni de afaceri.
Totodată se poate de constatat că toată operaţiunea s-a derulat sub ochii Guvernului și Băncii Naţionale, iar în document se arată că "cineva" ar fi încercat să şteargă şi informaţia de pe hardul serverelor băncilor implicate.
Unde au dispărut banii?
Întrebarea cheie este unde au ajuns banii şi Kroll dedică un capitol întreg din raport care aşa poartă denumirea de "Unde au dispărut banii?”.
Publicăm traducerea neoficială a acestui capitol făcută de portalul moldova.org:
"Între 2012 și 31 octombrie 2014, expunerea companiilor considerate parte a Grupului Shor a crescut dramatic de la 1,1 miliarde de lei la 8 miliarde de lei. La început, aceasta părea a fi activitate legitimă de creditare, iar, în timp, a devenit caracterizată de tranzacții complexe în cadrul căror fondurile de împrumut treceau de la o bancă la alta, de la o entitate la alta, prin intermediul unor entități străine ce foloseau conturi bancare letone. Structura tranzacțiilor în ansamblu a fost proiectată în încercarea de masca intenționat adevărata natură a activității de împrumut și a maximiza creditul disponibil. Profilul general al acestor contractanți de împrumuturi nu era tipic pentru tranzacțiile comerciale normale și nivelul de conectare dintre aceste entități demonstrează efortul de a ascunde expunerea reală a băncilor.
Este necesară o investigație legală completă pentru a stabili beneficiarii datoriilor Grupului Shor de 8 miliarde până la data de 31 octombrie 2014. Este totuși clar că Ilan Shor și indivizii cu care este asociat sunt puternic implicați în schemă.
Între 1 noiembrie și 24 noiembrie, expunerea Grupului Shor a crescut cu încă 5 miliarde în urma împrumuturilor din cadrul BEM către patru companii: Provolirom SRL, Dracard SRL, Caritas Grup SRL și Voximar Grup SRL. Logica exactă a acțiunilor întreprinse în această perioadă nu este clară, dar este evident că, la acest moment, exista un efort concertat de a extrage capital de la cele trei bănci, de a concentra împrumuturile la BEM și a reduce expunerea în altă parte. Acest lucru a fost fezabil datorită unei injecții de capital primite de patru bănci moldovenești sub forma unor depozite interbancare în valoare totală de 2,3 miliarde și a altor depozite interbancare de la Unibank și Banca Socială.
După cum am rezumat în secțiunea 11.2, se crede că din cele 13,1 miliarde împrumutate de BEM companiilor Provolirom SRL, Dracard SRL, Caritas Grup SRL și Voximar Grup SRL, 6,5 miliarde au fost utilizate pentru a stinge datoriile Grupului Shor în numele altor companii din Grupul Shor la cele trei bănci. Cum au folosite cele 6,6 miliarde care rămân nu este clar.
Din motive necunoscute, se pare că a fost o decizie conștientă la sfârșitul lunii noiembrie de a transfera expunerea de la BEM la BS. Asta a culminat cu emiterea unor noi împrumuturi între 25 și 26 noiembrie, totalizând 13,7 miliarde, către companiile din Grupul Shor Danmira SRL, Davema SRL, Caritas Group SRL, Contrade SRL și Voximar Com de către Banca Socială. Aceste fonduri au fost transferate în niște conturi bancare letone, în numele unor entități străine încorporate în Regatul Unit și Hong Kong. În această perioadă, împrumuturile BEM către Provolirom SRL, Dracard SRL, Caritas Group SRL și Voximar Group SRL au fost întoarse.
Evenimentele concomitente în ceea ce privește distrugerea aparent intenționată a documentelor privind împrumuturile către companiile implicate în această schemă, precum și tentativa de a anula acordurile de cesiune cu Roseau Aliance oferă indicii adiționale că împrumuturile au fost frauduloase și parte a unei tentative intenționate de a scurge fondurile din bănci.
Cuantificarea și găsirea urmei fondurilor este parte a unui exercițiu mai amplu care va fi realizat în faza următoare a investigației. Este totuși clar că, în prezent, Banca Socială are de primit de la Fortuna 18,3 miliarde de lei (13,7 miliarde fără dobândă). Chiar dacă fondurile ar fi parțial folosite pentru a stinge datoriile la BEM de 13,1 miliarde lei a Provolirom SRL, Dracard SRL, Caritas Group SRL și Voximar Group SRL, s-a dovedit că acestea au folosit doar 6,5 miliarde împrumutate pentru a reduce expunerea de credit a Grupului Shor, ceea ce lasă 7,2 miliarde dispărute.
Pierderi adăugătoare au fost suferite în legătură cu depozitele interbancare masive pe care le aveau alte bănci moldovenești la BEM în momentul colapsului. O investigație legală completă este necesară pentru a afla cine și cât a beneficiat de aceste fonduri și a aplica o strategie legală potrivită pentru a recupera fondurile risipite fraudulos.”
