DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

FOCUS: Uniunea Europeană a răsuflat ușurată după referendumul din Scoția

scotia marea britanie

Uniunea Europeană, preocupată în legătură cu consecințele separatismului, a răsuflat ușurată după respingerea independenței Scoției la referendumul din 18 septembrie. O victorie a taberei separatiste în Scoția, regiune cu 5,3 milioane de locuitori, ar fi pus capăt unei uniuni vechi de 307 ani între Scoția și Anglia și ar fi dus la apariția unui nou stat în Europa.

Salutând decizia scoțienilor de a rămâne în componența Regatului Unit, împreună cu Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord, președintele Uniunii Europene din acea vreme, Herman Van Rompuy, a estimat că ''Regatul Unit este și va rămâne un membru important al UE, pentru binele tuturor cetățenilor și al statelor membre''.
Exprimându-și satisfacția în ce privește opțiunea scoțienilor, liderii europeni avertizaseră că, în caz de independență, Scoția ar fi fost considerată drept o țară din afara Uniunii Europene și, prin urmare, ar fi fost nevoie să treacă printr-o procedură de aderare, ceea ce ar fi fost un demers cu mare risc.
Secretarul general al NATO din acea vreme, Anders Fogh Rasmussen, a avertizat și el cu câteva zile înainte de referendum că, dacă Scoția va deveni independentă, va trebui să treacă printr-un proces de aderare pentru a deveni stat membru al Alianței Nord-Atlantice. El a dat însă asigurări că rolul Regatului Unit, unul dintre membrii fondatori ai NATO, nu va fi afectat în cadrul alianței dacă Scoția va deveni independentă.
Satisfacția a fost cu atât mai mare având în vedere că există temeri în legătură cu ipoteza unui ''Brexit'' (ieșirea Regatului Unit din UE). Se estimează că votul scoțian împotriva independenței ''reduce într-o oarecare măsură riscul unui Brexit''. Sub intensa presiune a euroscepticilor, premierul britanic, conservatorul David Cameron, a promis organizarea până în 2017, dacă va fi reales, a unui referendum privind ieșirea regatului din UE. Probabil că anunțul lui Cameron referitor la un referendum va fi amânat, este de părere Simon Hix, profesor de politici europene de la London School of Economics.
Luptă aprigă între cele două tabere din Scoția: unionistă și separatistă
Lupta dintre cele două tabere din Scoția — unionistă și separatistă — a fost foarte aprigă în campania pentru referendum, în condițiile în care în sondaje separatiștii păreau mai numeroși decât unioniștii, iar procentul celor indeciși era destul de puternic.
Steagul scoțian a fost arborat pe clădirea din 10 Downing Street, unde se află birourile premierului britanic, care s-a lansat într-o ofensivă pentru a-i convinge pe scoțieni să voteze împotriva independeței țării lor. Pentru a apăra integritatea Regatului Unit, Cameron s-a deplasat în timpul campaniei în Scoția, împreună cu aliatul său liberal-democrat Nick Clegg și cu liderul opoziției laburiste Ed Milliband.
În încercarea de a frâna creșterea în sondaje a procentului partizanilor independenței, Cameron a promis, cu zece zile înainte de vot, că le va acorda scoțienilor, care dispun deja de o adunare și de un șef de executiv, o autonomie mai importantă în domeniul bugetar, în sectorul impozitelor și în cel al cheltuielilor sociale. Pentru partizanii independenței, promisiunile Londrei nu reprezintă decât un gest ''disperat''.
Fostul premier laburist Gordon Brown, scoțian și unul dintre partizanii menținerii Scoției în Regatul Unit, a acuzat politica de austeritate a actualei coaliții guvernamentale (conservatori și liberal-democrați) de la Londra că este responsabilă de ascensiunea separatismului. ''Mulți sunt furioși împotriva Bedroom Tax (taxa pe camera nelocuită, aplicată în cazul celor care stau în locuințe sociale ce dispun de o cameră neocupată), care a fost impusă scoțienilor împotriva voinței lor, într-un moment în care cei mai bogați beneficiază de reduceri de impozite'', afirma Brown într-un articol în Sunday Mirror.
Unul dintre argumentele principale ale separatiștilor a fost de a face Scoția ''mai dreaptă și mai prosperă''. Scoția reprezintă 8,3 % din populația Regatului Unit, o treime din suprafața regatului și 9,2% din PIB-ul lui.
După săptămâni de zile de suspans și uneori de dezbateri îndârjite, tabăra unionistă a obținut la referendum 55,3% din voturi, față de cea separatistă, 44,7%, potrivit cifrelor oficiale publicate pe 19 septembrie. Rata de participare la referendum — 84,6% — a fost un record absolut.
Doar 4,2 milioane de alegători care locuiesc în Scoția au avut dreptul să voteze. Restul Regatului Unit, în majoritate unionist, a urmărit cu fascinație și neliniște dezbaterea privind viitorul regiunii, care și-a schimbat statutul de vreo zece ori în cei 1.400 de ani de istorie frământată. Alipirea sa la vecinii din sud datează de la Actul Uniunii din 1707.
Demisia lui Alex Salmond, șeful executivului scoțian, după victoria taberei unioniste
Rezultatul referendumului privind independența Scoției a reprezentat însă o imensă decepție pentru șeful executivului scoțian, Alex Salmond, care și-a anunțat la scurt timp demisia de la conducerea executivului local și a Partidului Național Scoțian (SNP, separatist). ''S-au dus vremurile pentru mine ca lider. Dar, pentru Soția, campania continuă și visul nu va muri niciodată'', declara Salmond.
Decepția lui Salmond a contrastat cu imensul sentiment de ușurare pentru Cameron. ''Este timpul pentru regatul nostru de a se aduna și a merge înainte. Problema independenței Scoției este acum rezolvată pentru o generație. Poporul scoțian a decis menținerea integrității celor patru națiuni ale noastre — Scoția, Țara Galilor, Irlanda de Nord și Anglia'', a declarat Cameron, a doua zi după referendum, din fața clădirii din 10 Downing Street.
În intervenția sa, Cameron a anunțat, de asemenea, acordarea de noi puteri celor patru regiuni ale Regatului Unit, o modalitate a premierului de a calma aspirațiile separatiste suscitate de referendumul din Scoția. El promisese deja o autonomie întărită pentru Scoția, dar angajamentele luate față de celelalte trei regiuni sunt inedite.
''În momentul în care scoțienii vor avea mai multe puteri în gestionarea treburilor lor, la aceasta trebuie să se aștepte și locuitorii din Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord, care trebuie să aibă mai mult de spus în chestiunile care-i privesc", a declarat Cameron, adăugând: ''Pentru cei din Scoția care sunt sceptici în privința promisiunilor constituționale făcute, permiteți-mi să vă spun: noi am transferat deja puteri în timpul acestui guvern și o vom face din nou în viitoarea legislatură''.
În ce-o privește pe Regina Elisabeta a II-a, suverana britanică a păstrat tăcerea pe durata campaniei. ''Scoțienii ar trebui să reflecteze bine'', s-a limitat ea să spună la ieșirea de la o slujbă duminicală. Analiștii au interpretat această declarație drept un avertisment, în timp ce Constituția nescrisă a Regatului Unit obligă la neutralitate.
Referendumul din Scoția a fost urmărit cu mare interes în întreaga lume. Președintele american, Barak Obama, și-a exprimat dorința privind menținerea unui regat ''puternic'' și ''unit'', iar șeful statului francez, Francois Hollande, a avertizat în legătură cu ''egoismele'', ''populismele'' și ''separatismele''. La Bruxelles, liderii europeni nu și-au ascuns teama față de perspectiva unei contagieri naționaliste, din Catalonia până în Ucraina, inclusiv în Țara Bascilor.
Deloc surprinzător, șeful guvernului spaniol, Mariano Rajoy, a afirmat că este ''foarte fericit'' că scoțienii au respins independența, pe care Spania refuză s-o acorde Cataloniei, interzicându-le naționaliștilor catalani să organizeze votul consultativ pe care ei l-au planificat pentru data de 9 noiembrie.

Agerpres

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.