Premium
Universitatea din Bucureşti (UB) încearcă să găsească soluţii pentru a-i ajuta pe studenţi, în cazul în care Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) nu renunţă la propunerea de repartizare a locurilor bugetate, luând în calcul inclusiv solicitarea unor potenţiali angajatori ai studenţilor să le acorde burse acestora. Rectorul UB şi fost ministru al Educaţiei, Mircea Dumitru, anunţă că Universitatea va iniţia o dezbatere cu toţi factorii implicaţi, inclusiv cu Guvernul, pentru a vorbi despre autonomia universitară şi folosirea banilor publici în domeniul Educaţiei.
La o conferinţă de presă organizată vineri, reprezentanţii Universităţii din Bucureşti şi-au exprimat din nou nemulţumirea faţă de propunerea ministrului Educaţiei de a repartiza locurile bugetate, având în vedere că universităţilor din Consorţiul Universitaria le-a fost redus numărul de locuri din anul universitar următor.
Preşedintele Senatului UB, Marian Preda, a spus, însă, că în cazul în care ministerul nu va renunţa la acest mod de repartizare, Universitatea va căuta soluţii pentru a-i ajuta pe studenţi. El a explicat că nu partea financiară este problema, ci faptul că studenţii vor avea de suferit. Astfel, UB va lua în calcul inclusiv posibilitatea de a apela la potenţialii viitori angajatori ai absolvenţilor, care să acorde burse pentru studenţi cât sunt încă în facultate.
„Dacă nu se vor rezolva aceste lucruri, până la admitere, noi suntem conştienţi că trebuie să facem ceva pentru studenţii noştri şi vom rezolva fără probleme componenta economică pentru că Universitatea poate să ia mai mulţi studenţi cu taxă şi şi-a rezolvat problema din punct de vedere financiar. Problema cea mare este pentru studenţi şi ne gândim să găsim modalităţi pentru acest an dacă ministerul va rămâne pe această poziţie pentru a compensa, pentru a-i ajuta pe studenţi prin burse pe care se le dea universitatea, prin finanţări de la angajatorii noştri, care să îi ţină în facultate pe studenţii noştri foarte buni. Cum ar fi ca un student, care termină la drept sau la sociologie, să meargă la un master pe inginerie?”, a declarat Marian Preda.
La rândul său, rectorul Universităţii din Bucureşti şi fost ministru al Educaţiei în Guvernul Cioloş, Mircea Dumitru, spune că este necesară elaborarea unor principii în ceea ce priveşte autonomia universitară şi că este necesar inclusiv un mecanism de finanţare a universităţilor din fonduri europene, dar şi de nişte principii care să nu permită guvernelor să scadă sub un anume prag suma alocată din PIB pentur educaţie şi cercetare.
„Cred că în acest moment, criza reală care este declanşată în sistemul de educaţie superior arată nevoia aplicării unor principii de acest fel”, a spus Dumitru.
El a anunţat că va organiza o dezbatere publică cu toţi factorii implicaţi, inclusiv cu reprezentanţi ai Guvernului şi ai Ministerului Educaţiei, la care să se discute despre importanţa autonomiei universitare şi despre folosirea banilor publice în domeniul educaţiei.
„Nu rămânem doar la nivelul unor declaraţii de principiu, anunţăm acum şi dorinţa noastră de a organiza o dezbatere universitară la care invităm şi membri ai Guvernului şi ai Ministerului Educaţiei, pentru a discuta toate aceste principii vitale pentru dezvoltarea învăţământului superior. Cum anume sunt folosiţi banii publici, cum este respectată autonomia universitară, toate acestea în ideea că trebuie să servim interesele de formare a tinerei generaţii”, a explicat Mircea Dumitru.
Reprezentantul studenţilor în Senatul Universităţii, Horia Oniţa, a spus că nu se înţelege foarte clar de ce ministerul a ales să reducă numărul de locuri bugetate la Universitatea din Bucureşti, în condiţiile în care ea are facultăţi în domenii pe care chiar ministerul le consideră prioritare, precum dreptul, ştiintele politice sau resursele umane.
„Cumva laitmotivul acestei repartizări a fost că trebuie să prioritizăm nişte domenii. Ei bine, dacă ar fi să ne uităm în prevederile acelui ordin de ministru care stabileşte fără vreo justificare cum anume legăm domeniile prioritare din strategia naţională la programele de studii, observăm că de fapt avem inclusiv programele de studii din zona de ştiinţe umaniste, cum ar fi dreptul, ştiintele politice, resursele umane, care sunt tocmai din punctul de vedere al ministerului domenii prioritare. Astfel că nu înţelegem cum anume a decis ministerul ca din domeniile prioritare care iată, chiar ministerul le-a stabilit, doar anumite domenii prioritare sunt prioritare”, a spus Horia Oniţa.
El a explicat că această măsură nu va avea impact doar asupra celor care vor intra la facultăţi în anul universitar următor, ci şi asupra celor care sunt deja studenţi.
„Există anumite fonduri pe care ministerul le dă şi care sunt extrem de relevante pentru serviciile şi spirijinul studenţilor cum ar fi fondul de burse, fondul pentru subvenţia de cămine, cantine, care se acordă raportat la numărul de studenţi bugetaţi. Nu putem noi ca studenţi, să acceptăm ca înainte cu trei-patru luni de admitere, ministerul să schimbe complet filosofia cu care studenţii erau obişnuiţi, cu o repartizare constantă. Şi implicit, ceea ce ministerul poate încearcă să facă, anume să schimbe opţiunea absolvenţilor, nu se va întâmpla. Cei care termincă studiile de licenţă sunt hotărâţi unde vor merge, această repartizare a ministerului nu va modifica piaţa, opinia pe care studenţii o au. Tot ce pot face este să ia din sprijinul unor studenţi care ar fi putut să urmeze mult mai facil studiile la buget”, a spus Oniţa.
El a adăugat că ministerul încearcă să creeze o ruptură între universităţi şi implicit între studenţi şi că, dacă ministerul vrea neapărat să prioritizeze anumite domenii, ar trebui să o facă fără să ia din locurile celorlalte universităţi.
Potrivit unor statistici Eurostat din 2016, România se află pe locul 13 între ţările din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte ponderea înmatriculărilor în domeniile umaniste, precumm ştiinţele sociale, jurnalism sau arte.
De asemenea, ţara noastră se află pe locul al doilea din punctul de vedere al înmatriculării în domenii precum sănătatea, tehnlogia informaţiei sau ingineria.
„Au primit mai multe locuri universităţile cu programe numite hard, ştiinţifice, mai aproape de ştiinţele exacte, agronomie, considerate strategice, dar fără o metodologie. Au primit locurile de la ştiinţele umaniste sub pretextul că în România specializările socio-umane produc prea mulţi absolvenţi, (...) dar Romania se situează puţin sub media europeană din acest punct de vedere”, a mai spus Marian Preda, preşedintele Senatului UB.
Studenţii şi profesorii facultăţilor din cadrul Universităţii din Bucureşti sunt de joi în grevă japoneză în semn de protest faţă de decizia Ministerului Educaţiei Naţionale de a reduce numărul locurilor bugetate în universităţile din Consorţiul Universitaria. Studenţii şi profesorii poartă pe braţe banderole albe, iar cursurile se vor ţine conform orarului.
Şi studenţii Universităţii de Vest din Timişoara au intrat în grevă japoneză. Studenţii spun că sunt ignoraţi de către Ministerul Educaţiei Naţionale, în pofida încercărilor de a atrage atenţia asupra repartizării netransparente a locurilor bugetate la licență și masterat, respectiv a granturilor doctorale pentru anul universitar 2018-2019.
Ministerul Educaţiei a publicat repartiţia preliminară a locurilor bugetate din anul I pentru studii universitare de licenţă, pentru forma de învăţământ cu frecvenţă, în anul universitar 2018 – 2019. Toate universităţile din Consorţiul Universitaria, care a criticat de mai multe ori derapajele guvernelor PSD, primesc din septembrie mai puţini bani de la stat pentru licenţă.
Universitatea din Bucureşti va avea din septembrie un total de 4.250 de locuri pentru anul I, cu 60 de locuri mai puţine decât anul trecut, Academia Naţională de Informaţii Mihai Viteazul din Bucureşti va avea 40 de locuri, cu 43 de locuri mai puţine decât anul trecut, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca va avea 4.790 de locuri, cu 29 de locuri mai puţine decât anul trecut, în timp ce Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi va avea 3.400 de locuri bugetate, cu 25 de locuri mai puţine decât anul trecut, Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE) va avea 2.750 de locuri, cu 20 de locuri mai puţine decât anul trecut, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti (SNSPA) - 735 de locuri, cu 15 locuri mai puţine decât anul trecut.
De asemenea, Academia Forţelor Aeriene Henri Coandă din Braşov va avea în total 159 de locuri, cu 12 de locuri mai puţine decât anul trecut, iar Universitatea de Vest din Timişoara va avea 2.105 de locuri, cu 10 locuri mai puţine decât anul trecut.
Rectorul Universităţii din Bucureşti, Mircea Dumitru, a anunţat că va da în judecată Ministerul Educaţiei pentru că a redus numărul locurilor bugetate şi a vorbit despre "triumful mediocrităţii şi al găştilor politice", afirmând că nu există nicio justificare raţională pentru reducerea numărului de locuri repartizate pentru anul 2018-2019 la toate cele trei studii de licenţă şi că aceasta va afecta foarte mult Universitatea Bucureşti.
La doctorat, spunea Mircea Dumitru, reducerea va avea un impact de peste 3,6 milioane de lei, în timp ce la master şi la licenţă - 5,4 milioane de lei. El afirmă, ironic, că le va recomanda studenţilor să îşi facă masteratul sau doctoratul la tractoare sau la ingineria motostivuitoarelor, "fără ifose de ştiinţe umaniste”, adăugând că, oricum, pentru a conduce România au nevoie doar de o diplomă de inginer "luată de la universităţi de anticameră politică”.
În replică, Ministerul Educaţiei a acuzat Universitatea Bucureşti că dezvoltă programe mai degrabă pentru a crea norme pentru cele 1.267 de cadre didactice titulare, decât pentru a răspunde cerinţelor pieţei muncii cu privire la absolvenţi, spunând că este "surprinzător" că ARACIS a acordat acestei instituţii de învăţământ superior, la cea mai recentă evaluare instituţională, calificativul "grad de încredere ridicat”.
Ministrul Educaţiei Naţionale, Valentin Popa, a declarat, luni, că cifrele de şcolarizare pentru anul universitar 2018 – 2019 care au fost prezentate până acum sunt cifre ”preliminare” care vor suferi modificări la alocarea finală. Popa afirma că pentru prima dată există o fundamentare a acestor cifre, alocându-se locuri speciale pentru domeniile prioritare şi pentru elevii care provin din mediul rural, dar precizează că s-a ţinut, totuşi, cont de repartzările istorice de până acum, în proporţie de 90 la sută chiar în ceea ce priveşte studiile de licenţă, conform news.ro.
