Unul dintre cele mai mari eşecuri ale Administraţiei Obama

Digi24:

Dispute care au paralizat politica ţării, tensiuni rasiale, conflictele din Siria şi Libia. Acestea sunt câteva dintre aspectele negative ale moştenirii lui Barack Obama. Cu toate că lista succeselor celui de-al 44-lea preşedinte al Statelor Unite e una cu care nu pot concura prea mulţi preşedinţi, există şi eşecuri notabile, ce au consecinţe pe care istoria nu le va uita. Toate aceste nereuşite sunt motivul pentru care unii dintre adepţii mişcării "Yes, we can", promovată de preşedinte, sunt acum dezamăgiţi.

Barack Obama nu a promis niciodată o revoluţie a ideilor sau schimbări radicale. Dar oamenii asta au aşteptat de la el.

„Sunt o coală albă pe care oameni cu viziuni politice foarte diferite îşi trec propriile păreri. Prin urmare, e inevitabil că îi voi dezamăgi pe unii dintre ei, dacă nu chiar pe toţi”, spunea Barack Obama.

Când a devenit preşedinte, a promis un alt fel de politică, una care mergea dincolo de certurile dintre cele două mari partide. Ironia face ca, la finalul celor două mandate, America pe care Barack Obama o lasă mai dezbinată ca niciodată în ultimele decenii.

Barack Obama, preşedintele SUA: „Este unul dintre puţinele regrete ale preşedinţiei mele - faptul că ranchiuna şi neîncrederea dintre partide s-au agravat, în loc să se amelioreze.”

Trebuie spus, însă, că, pentru republicani, lupta împotriva Administraţiei Obama a fost un obiectiv asumat încă de la început.

Mitch McConnell, fostul lider al republicanilor din Senat: „Prioritatea noastră politică, în următorii doi ani, e să-l împiedicăm pe preşedintele Obama să aibă un al doilea mandat.”

Dezbinarea din politică s-a extins şi la nivelul societăţii. Când americanii au ales primul lor preşedinte de culoare, mulţi dintre ai au sperat că această premieră va duce ţara într-o eră post-rasială. Aveau să-şi dea seama că a fost o iluzie.

De departe, însă, unul dintre cele mai mari eşecuri ale Administraţiei Obama se referă la faptul că nu a reuşit să facă reforma în domeniul controlului armelor pe care a promis-o. Cifrele avansate de presa americană arată că, în acest moment, în Statele Unite sunt 320 de milioane de locuitori şi 350 de milioane de arme.

Peste 12.000 de oameni au murit în incidente armate care au avut loc în Statele Unite de la începutul anului şi până acum. Peste 3.000 de copii şi adolescenţi au fost ucişi sau răniţi. Şi tot de la începutul lui 2016, au avut loc peste 310 atacuri armate în masă. Sunt statistici fără pereche în lume, în faţa cărora preşedintele american a părut neputincios.

Barack Obama, preşedintele SUA: „Ţara trebuie să facă o analiză internă asupra a ceea ce se întâmplă. A devenit un lucru obişnuit, iar din punctul de vedere al unui părinte, asta mă înspăimântă.”

Eşecul închiderii închisorii de la Guantanamo şi politica externă a Statelor Unite, mai ales în ceea ce priveşte Siria şi intervenţia dezastruoasă din Libia, sunt alte motive pentru care cel de-al 44-lea preşedinte al Statelor Unite este criticat.

Richard Haas, preşedintele Council of Foreign Relations: „Cred că istoricii vor porni de la ideea sinceră că lumea este într-o formă mult mai proastă acum decât atunci când am a moştenit-o. Cred că Barack Obama va fi văzut, în mare parte, drept un preşedinte care a încercat să facă prea puţin, mai ales în Orientul Mijlociu.”

Dar chiar şi cu aceste dezamăgiri în spate, Barack Obama tot are parte, la final de mandat, de o rată de susţinere în sondaje cum numai Bill Clinton şi Dwight Eisenhower au avut în acest punct al mandatelor lor.

Ziarul Financiar:

Indiferent care va fi efectul majorărilor de salarii la doctori şi profesori care se pun la cale acum asupra bugetului consolidat în 2017, trebuie spus limpede următorul lucru: doar guvernul care va fi instalat la Palatul Victoria ca urmare a alegerilor din 11 decembrie 2016 are legitimitatea să facă bugetul pe anul următor.

Dacă cei care vor câştiga alegerile vor decide că nu sunt bani suficienţi pentru actualele majorări, le vor anula. Dacă vor decide că sunt bani suficienţi şi se închide deficitul bugetar la sub 3% din PIB, poate că le vor menţine sau poate că, în mod iresponsabil, vor duce deficitul bugetar la 5% din PIB.

Această decizie însă le va aparţine. Ceea ce se întâmplă astăzi, cu majorări de salarii aruncate pe piaţă, nu e decât praf electoral. Dacă cei care astăzi anunţă că nu sunt de acord cu majorările vor câştiga alegerile, nu vor avea decât să anuleze majorările şi să închidă deficitul bugetar şi la minus 1% din PIB, adică pe excedent, dacă vor.

În urmă cu un an, guvernul Cioloş a preluat un buget făcut integral de guvernul Ponta III şi nu i-a schimbat nicio virgulă. A admis şi enormitatea de a plăti 35.000 de euro stimulent pentru mame, a admis şi creşterea generalizată a salariilor funcţionarilor publici cu 10% în condiţiile în care aceştia deja câştigă cu 50% peste salariul mediu din România şi cu 70% faţă de salariul mediu din sectorul privat.

Doar cine va veni la Palatul Victoria prin câştigarea alegerilor are dreptul să facă bugetul. Şi dacă va crede de cu­viinţă că e nevoie de majorări de taxe, o să o şi facă. Dar nu pot vorbi cei care astăzi nu au niciun fel de legitimitate din punct de vedere democratic, nefiind aleşi ca reprezentanţi ai unui partid care să fi câştigat alegerile, despre ce va fi cu bugetul pe 2017.

Dacă erau aşa de grijulii, trebuia să se fi manifestat când au luat mandatul la începutul acestui an şi să limiteze abuzurile asupra cheltuirii banului public lăsate moştenire de guvernul anterior. Nu poţi în acelaşi timp să beneficiezi de simpatia dată de majorările de salarii din guvernarea ta, iar acum, când vin alţii cu aceeaşi metodă, e adevărat, total lipsită de scrupule, să îţi arăţi grija faţă de sustenabilitatea bugetului consolidat.

Este absolut ridicol să începi să faci jocuri politice fără să îţi asumi intrarea în politică. Ori intri în politică şi îţi asumi un program electoral, şi atunci oamenii sunt lămuriţi cu rolul tău, ori rămâi analist.