Ministrul Culturii, Corina Șuteu, afirmă într-un răspuns adresat unui grup de cineaști care îi solicită demisia, că instituția pe care o conduce nu se va lăsa antrenat în discuții sterile pe presupuneri de intenții legislative, ci va continua definitivarea propunerii de act normativ în domeniul cinematografiei. Totodată Șuteu îi invită pe semnatarii scrisorii la audierea publică de marți, de la Ministerul Culturii.
"Ministerul Culturii nu se va lăsa antrenat în discuții sterile pe presupuneri de intenții legislative, ci va continua să lucreze pentru a-și definitiva propunerea de act normativ în domeniul cinematografiei, în consultare cu cei direct vizați de acesta. Intențiile Ministerului Culturii privind modificarea Legii cinematografiei reflectă, de fapt, direcțiile europene în domeniu, iar utilizarea unor termeni precum 'etatizare', 'comunism' sau 'Consiliul Culturii și Educației Socialiste' nu e altceva decât o formă de argumentare ad Stalinum.", afirmă Șuteu, într-o postare pe Facebook.
În opinia ministrului, "statutul unui document în lucru al unei autorități publice care ajunge în posesia unor persoane private, înainte ca autoritatea însăși să considere că documentul în cauză îndeplinește condițiile de conformitate și voința (în cazul de față, de legiferare) a autorității respective, este cel al oricărei alte 'scurgeri de informații': nu reflectă nimic altceva decât procesul complex de lucru prealabil unei inițiative legislative", în orice moment al acestui proces "existând mai multe variante". "Punerea în circulație a unor zvonuri și speculații nu reflectă o formă de transparență decizională, ci de presiune sistemică. Audierea publică, în schimb, pe care Ministerul Culturii o organizează marți, 2 august, de la ora 11, 00, împreună cu Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, este o consultare (voluntară, nu impusă de lege) nu pe un material finit, nu pe o succesiune de articole și aliniate, ci pornind de la un set de idei și principii ce pot fi supuse modificării în urma audierii.", atrage atenția Șuteu.
Aceasta își exprimă speranța că "autorii scrisorii nu intenționează să extindă aceeași viziune și asupra celorlalte domenii ale culturii care beneficiază de subvenții sau finanțări nerambursabile din fonduri publice". "Principala formă de susținere a filmului românesc — dar și a tuturor celorlalte arii artistice și culturale — o reprezintă tocmai oferirea unui cadru legislativ adecvat, în acord cu cel european și cu nevoile cinematografiei locale, și a unei siguranțe și predictibilități a finanțării. Iar acest cadru nu înseamnă doar Legea cinematografiei, ci și legea privind facilitățile fiscale pentru producția de film (tax incentives), Legea sponsorizării, Legea drepturilor de autor. Dacă asta înseamnă, pentru unii, 'etatizare', în mod cert nu avem aceeași înțelegere a realității din teren. La fel cum se pare că nu avem aceeași înțelegere privind obligațiile internaționale ale României în relație cu statele care oferă producătorilor români, de foarte mulți ani, fonduri pentru coproducții minoritare, ce au permis României să apară pe afișele unor filme apreciate la festivaluri precum cel de la Cannes, fără ca cineva să-și pună problema în ce țară anume sunt cheltuiți banii.", subliniază ministrul Culturii.
În ceea ce privește "numirea Consiliului de Administrație", Șuteu precizează că "ea nu este rezultatul unei decizii arbitrare a ministrului Culturii, ci s-a făcut în concordanță cu legea actuală (ale cărei prevederi pe acest subiect nu au făcut până acum, timp de zece ani, subiectul vreunor contestări) și cu principiile generale de numire a Consiliilor de Administrație ale instituțiilor publice". "Cu excepția reprezentantului Ministerului Culturii, toți ceilalți cinci membri, Alex Trăilă, Andrei Rus, Lucian Pricop, Horia Romanescu, Melinda Boroș, au fost propuși de asociații din domeniu — așa cum impune legea. Iar faptul că membrii CA sunt profesioniști în domeniu este dovedit tocmai de colaborările pe care le-au avut — cu asociații, producători și artiști din întregul spectru al cinematografiei românești, mult mai numeroși decât cei enumerați acuzator de autorii scrisorii. Selecția prin activitatea profesională a membrilor CA nu face decât să încerce să sugereze artificial o conspirație a cărei existență ar reduce întregul efort reformator al Ministerului Culturii la o cabală personală. La așa ceva nu se poate răspunde cu argumente logice.", se mai arată în răspunsul Corinei Șuteu adresat cineaștilor contestatari. 58 de cineaști români au semnat o scrisoare deschisă prin care îi cer prim-ministrului Dacian Cioloș să o demită pe Corina Șuteu în urma încercărilor sale de a modifica abuziv Legea cinematografiei ignorând opinia breslei.
Potrivit semnatarului scrisorii, regizorul Cristian Comeagă, modificările la Legea cinematografiei ar trebui să se facă printr-o altă lege, "în urma unor dezbateri parlamentare, și nu în urma unei ordonanțe". El adaugă că prin audierea publică de marți "nu se abordează problemele reale, mari ale cinema-ului românesc". Comeagă arată că în scrisoare există "și alte informații legate de abuzuri", printre acestea aflându-se "numiri în consilii de administrație care nu sunt corespunzătoare", dar și "persoane incompatibile". Potrivit acestuia, noii membri ai Consiliului de Administrație al CNC nu vor mai fi obligați să îndeplinească vreun criteriu de profesionalism, ci ar urma să fie aleși de ministru "după criterii necomunicate public", regizorul exemplificând cu cinci din cei șase membri recent numiți în CA al CNC — Alex Trăilă, Andrei Rus, Oana Radu, Horia Romanescu și Melinda Boroș.
În finalul scrisorii, semnatarii anunță că vor da publicității un material informativ intitulat 'Romanian cinema behind the glittering screen', bazat pe cifre, documente și fragmente de acte normative, menit să descrie "angrenajul care parazitează cinematografia românească la adăpostul premiilor și al aprecierilor internaționale", anunţă Agerpres.
Comentează