Jurnalistul şi militantul pacifist israelian Uri Avnery, atacat dur în ţara sa în anii 1980 pentru că a realizat un interviu cu liderul palestinian Yasser Arafat, a murit în noaptea de duminică spre luni la Tel Aviv, la 94 de ani, a anunţat o sursă spitalicească, informează AFP, preluată de Agerpres.
Susţinător al creării unui stat palestinian, Uri Avnery a fost soldat şi chiar făcuse parte dintr-o miliţie de dreapta înainte de a deveni o voce eminentă a procesului de pace, în care a crezut până la sfârşit.
Pe numele său adevărat Helmut Ostermann, Uri Avnery s-a născut în Germania în 1923, de unde a imigrat spre Palestina în 1933, după venirea la putere a lui Adolf Hitler. După ce a fost o scurtă perioadă membru al Irgoun, grup clandestin armat de dreapta, el s-a înrolat în armata israeliană după înfiinţarea statului Israel în 1948 şi a fost rănit în războiul israeliano-arab.
În 1950, după ce a fost demobilizat, el a fondat Haolam Haze (Această Lume), săptămânal critic faţă de instituţiile israeliene şi care a fost ţinta cenzurii şi unor atacuri personale. O bombă a fost plasată la sediul publicaţiei în 1955.
Uri Avnery va conduce Haolam Haze timp de 40 de ani, publicând anchete şi fapte adesea senzaţionale, într-un stil necunoscut pe atunci în Israel, şi militând pentru coexistenţa cu populaţia arabă şi în favoarea creării unui stat palestinian. Haolam Haze va exersa o influenţă considerabilă asupra presei israeliene.
Angajat pe stânga eşichierului politic israelian, Avnery a fost ales în parlament în 1965, unde va rămâne în total zece ani.
În 1994, el a fondat un ONG pacifist, Gush Shalom (Blocul Păcii), în marja altor mişcări pacifiste, care pleda pentru dreptul la întoarcere pentru palestinieni şi descendenţii acestora pe pământurile de pe care au fost alungaţi în urma creării statului Israel, în 1948.
Scriitor prolific, el a scris circa zece cărţi, printre care, în 2014, autobiografia sa intitulată "optimistă".
Uri Avnery a primit numeroase premii internaţionale, printre care Premiul pentru Pace Erich-Maria Remarque, în 1995.