Premium
În faţa unor grupări teroriste care se autofinanţează şi execută atacuri care costă tot mai puţin, combaterea finanţării terorismului este un eşec, consideră mai mulţi experţi menţionaţi într-o analiză publicată miercuri de AFP. Dacă măsurile adoptate pe plan internaţional împotriva finanţării terorismului după 11 septembrie 2001 au avut un oarecare efect şi sunt în continuare necesare, ele sunt acum departe de a fi suficiente pentru a pune probleme unor grupări precum al-Qaida sau Statul Islamic ori jihadiştilor inspiraţi de redutabila lor propagandă.
'Majoritatea atentatelor necesită foarte puţini bani, iar teroriştii apelează la numeroase metode de finanţare şi de transfer de fonduri care nu trec prin sistemul financiar internaţional (...) Războiul împotriva finanţării terorismului, aşa cum a fost el condus după 2001, a fost adesea costisitor şi neproductiv', explică Peter Neumann, directorul Centrului Internaţional de Studiu al Radicalizării (ICSR) din cadrul King's College London. El a făcut această remarcă într-un articol intitulat 'Nu urmăriţi banii', titlu inspirat din sloganul 'Follow the Money', consacrat de filmul american 'Toţi oamenii preşedintelui' ce evocă scandalul Watergate.
O cercetătoare norvegiană, Emilie Oftedal, a studiat la începutul anului 2015 pentru Norwegian Defense Research Establishment (FFI) 40 de celule teroriste care între anii 1994 şi 2013 au comis ori au încercat să comită atentate în Europa. Concluzia studiului a fost că în trei sferturi din cazuri sumele folosite pentru organizarea atacurilor nu au depăşit 10.000 de dolari. Numai un sfert dintre reţelele teroriste studiate de cercetătoarea norvegiană au primit bani de la o organizaţie teroristă internaţională şi niciuna nu a depins exclusiv de sprijinul financiar exterior. Astfel, 70% dintre celulele teroriste studiate s-au finanţat prin salariile membrilor ei, dar şi prin trafic cu droguri, arme şi alte bunuri, precum şi prin furturi.
Cea mai răspândită modalitate de finanţare, utilizată de terorişti mai ales în atacurile comise în anul 2015 în Franţa, sunt creditele luate de la bănci şi alte instituţii financiare. Bani adesea obţinuţi cu ajutorul unor documente falsificate şi care nu vor fi restituiţi niciodată în condiţiile în care teroriştii sunt atacatori kamikaze ori pleacă să se alăture jihadiştilor în alte ţări.
Astfel, Amedy Coulibaly, autorul atacului asupra unui hypermarket parizian în ianuarie 2015, a împrumutat 6.000 de euro de la o instituţie financiară de credit, bani din care şi-a cumpărat arme, iar o parte din sumă, câteva mii de euro, a dat-o fraţilor Kouachi, cei care au comis atacul de la Charlie Hebdo. 'Operaţiunile teroriste (din Europa) sunt la ora actuală în cea mai mare parte autofinanţate. Cu credite de consum, falsuri, contrabandă sau pur şi simplu fonduri proprii, economiile lor. Îşi golesc conturile bancare şi le este suficient', confirmă la rândul său Jean-Charles Brisard, preşedintele Centrului de Analiză a Terorismului şi specialist în finanţarea reţelelor jihadiste.
Astfel de operaţiuni de finanţare ce implică sume de numai câteva mii de euro sunt greu de identificat de către organismele însărcinate cu combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, conform Agerpres. De asemenea, închirierea unei camionete cu care teroriştii să pătrundă în mulţime costă doar câteva sute de euro.
