Premium
Europenii decid cine vine în Europa şi în ce condiţii, nu reţelele de contrabandişti şi traficanţii, a declarat joi, la Bucureşti, Ursula von der Leyen, în discursul susţinut cu prilejul votului pentru desemnarea ei drept candidată a Partidului Popular European la preşedinţia Comisiei Europene.
"Împreună am livrat prin Pactul privind migraţia şi azilul. Am întărit frontierele europene şi vom continua să facem acest lucru. Ne-am îndeplinit obligaţiile europene în trecut şi o vom face şi pe viitor. Dar noi, europenii, decidem cine vine în Europa şi în ce condiţii, şi nu reţelele de crimă organizată şi traficanţii", a spus Ursula von der Leyen, referindu-se la transferul solicitanţilor de azil către ţările terţe, prevăzut în manifestul PPE adoptat miercuri în unanimitate, relatează Agerpres.
Ursula von der Leyen este singurul politician înscris în cursa pentru desemnarea candidatului PPE la preşedinţia Comisiei Europene.
Votul pentru desemnarea ei a început în cadrul Congresului PPE în jurul orei 10:15 şi va dura până în jur de 11:45.
PPE pledează, la Congresul de la Bucureşti, în favoarea unui transfer al azilanţilor în ”ţări terţe sigure” în care să primească azil
Conservatorii din cadrul Partidului Popular European (PPE), prima forţă în Parlamentul European (PE), pledează în favoarea unui transfer a solicitanţilor de azil către ţări terţe, împotriva unei presiuni a migraţiei, în manifestul lor, prezentat miercuri, în prima zi a Congresului PPE, la Bucureşti, relatează AFP, arată News.ro.
Această propunere marchează o schimbare radicală a politicii migraţiei europene implementată în mandatul capului lor de listă, Ursula von der Leyen, care candidează la propria succesiune la preşedinţia Comisiei Europene (CE). ”Pledăm în favoarea unei schimbări fundamentale a dreptului de azil european (...). Vrem să creăm conceptul de ţară terţă sigură”, scrie PPE în acest document, care urmează să fie supus aprobării prin vot miercuri seara. ”Orice solicitant de azil în UE ar putea fi transferat” către una dintre aceste ţări, ”şi să efectueze acolo demersurile de azil”, se arată în document. ”În cazul unui răspuns pozitiv, ţara terţă respectivă îi va acorda protecţie la faţa locului”, în virtutea unui ”acord contractual global” încheiat în prealabil.
”NU ESTE O POLITICĂ A MIGRAŢIEI UMANĂ ŞI DEMNĂ”
PPE reia astfel pe cont propriu un punct al programului Uniunii Creştin Democrate (CDU) din Germania, din care provine Ursula von der Leyen.
Această măsură vizează să conducă la o scădere a numărului migranţilor în Uniunea Europeană (UE), declara la jumătatea lui decembrie, într-un interviu acordat presei locale, Jens Spahn, un reprezentant al CDU.
Mulţi migranţi nu vor mai veni ”dacă este clar că ajung în 48 de ore într-o ţară terţă sigură în afara UE”, sublinia el, invocând Rwanda, Ghana sau ţări din Europa de Est ca Georgia şi Republica Moldova, între alte posibilităţi.
Această idee este un ecou al unui plan controversat al premierului britanic Rishi Sunak de expulzare a migranţilor în Rwanda, care a fost criticat de către Bruxelles.
Comisarul însărcinat cu Afaceri Interne Ylva Johansson denunţa în 2022 faptul că această modalitate de ”externalizare a procedurilor de azil (nu este) o politică a migraţiei umană şi demnă”.
ACORD ASUPRA REFORMEI POLITICII MIGRAŢIEI
În alt caz, un pic diferit, Italia a semnat în noiembrie un acord cu Albania în vederea mutării în această ţară a primirii migranţilor salvaţi pe mare şi a examinării dosarelor acestora.
Peste un milion de cereri de azil în UE - depuse în principal de sirieni şi afgani - au fost depuse în 2023, un record în ultimii şapte ani, potrivit Agenţiei europene a azilului (EUAA)
În acest context, UE a ajuns la un acord, în decembrie, asupra unei vaste reforme a politicii sale a migraţiei şi azilului, menită să înăsprească lupta împotriva imigraţiei neregulate.
Acest acord prevede o consolidare a controalelor la sosirea migranţilor în UE şi un mecanism de solidaritate obligatorie între statele membre în primirea de azilanţi.
PPE se reuneşte miercuri la Bucureşti pentru a o desemna Ursula von der Leyen, în vârstă de 65 de ani, drept cap de listă în alegerile europene prevpzute în perioada 6-9 iunie.
