Blocul Național Sindical anunță că va merge la discuții cu o parte din partidele care formează coaliția. Sărăcirea populației a devenit politică de stat, acuză cei de la BNS, care au scos mii de oameni în stradă, zilele trecute.
Deocamdată, PNL și PSD nu au inițiat vreo invitație
Sindicaliştii vor participa la întâlniri de lucru vineri, 14 noiembrie, cu
, şi luni, 17 noiembrie, cu UDMR.
Sub sloganul "Guvernaţi şi pentru noi! Nu doar pentru voi!", BNS cere Guvernului României măsuri urgente pentru oprirea scăderii puterii de cumpărare şi pentru îmbunătăţirea vieţii lucrătorilor.
Într-un comunicat transmis marţi de liderii sindicali, aceştia au subliniat că "sărăcirea populaţiei a devenit politică de stat".
"Este momentul să reacţionăm uniţi împotriva scăderii puterii de cumpărare şi a politicilor anti-salariaţi promovate de guvernanţi. Lucrătorii sunt din nou sacrificaţii de serviciu - deşi muncim mai mult, suntem tot mai săraci! Sărăcirea populaţiei a devenit politică de stat", au precizat sindicaliştii.
Printre principalele revendicări se află stoparea politicilor guvernamentale ce alimentează inflaţia şi protejarea veniturilor lucrătorilor. "Liberalizarea preţului la energie, precum şi creşterea TVA au condus la o rată anuală a inflaţiei de 9,9% până în prezent, mai ridicată decât inflaţia din anul de criză 2010. Din 2022 până în august 2025 majorarea preţurilor a fost de 46,2%.", susţine confederaţia.
BNS solicită măsuri ţintite pe reducerea inflaţiei şi totodată măsuri de sprijin pentru protejarea puterii de cumpărare a veniturilor populaţiei.
De asemenea, sindicaliştii cer creşterea salariului minim pe economie
"În condiţiile în care inflaţia este persistentă în România, iar măsurile de austeritate anunţate deja pentru 2026 (majorări de taxe şi un nou şoc pentru puterea de cumpărare prin re-liberalizarea preţului la gazele naturale după 31 martie 2026), vor conduce la o confirmare a politicilor guvernamentale inflaţioniste, efectul este amputarea puterii de cumpărare în primul rând pentru cei mai vulnerabili angajaţi din economie, cei cu salariul minim brut sau în preajma salariului minim brut (peste 1,8 milioane de persoane). Îngheţarea salariului minim înseamnă că în termeni reali puterea de cumpărare a salariului minim va fi afectată profund în 2026 în urma politicilor inflaţioniste. Practic puterea de cumpărare a salariului minim la sfârşitul anului 2026 ar putea fi sub cea de la finalul anului 2024", au explicat reprezentanţii BNS.
Pe de altă parte, BNS solicită aplicarea cadrului legal în vigoare şi majorarea salariului minim brut de la 4.050 lei la cel puţin 4.325 lei, conform formulei oficiale de calcul şi în concordanţă cu evoluţia productivităţii muncii.
De asemenea, BNS solicită "reducerea deducerii personale de la 300 lei la 200 lei şi introducerea unor coeficienţi de creştere pentru lucrătorii calificaţi - 1,1 şi pentru cei cu studii superioare - 1,5 - adică salariul minim pentru lucrători calificaţi - 4x757 şi salariul minim pentru studii superioare - 6.488 lei."
Pe lista de revendicări se mai află "negocieri colective reale şi extinse"
"Negocierea colectivă este blocată sau formală în majoritatea sectoarelor economiei. Fără contracte colective puternice, salariaţii nu au nicio protecţie în faţa inflaţiei şi a abuzurilor angajatorilor", se mai precizează în document.
Astfel, BNS cere aplicarea şi extinderea negocierilor colective la nivel de sector şi respectarea dreptului la reprezentare sindicală. De asemenea, BNS solicită eliminarea restricţiilor legale privind libera negociere colectivă la nivelul instituţiilor publice, al regiilor autonome şi la companiile unde statul este acţionar, precum şi a tuturor dispoziţiilor legale care afectează aplicarea drepturilor deja negociate prin contractele colective de muncă în vigoare.
Printre revendicări se mai află stoparea reformelor făcute prin tăieri de salarii şi posturi în sectorul bugetar; dezbateri transparente cu partenerii sociali pe marginea iniţiativelor de reorganizare; introducerea unor criterii clare şi transparente de evaluare a lucrătorilor din sectorul public.
"Acestea ar trebui stabilite împreună cu organizaţiile sindicale din instituţiile respective şi care să aibă ca valori: competenţa şi pregătirea profesională a lucrătorilor, calitatea şi profesionalismul lor. Spunem un "nu" răspicat epurărilor pe criterii politice care anticipăm că vor avea loc ca urmare a procesului de restructurare în sectorul public", menţionează sindicaliştii.
Totodată, reprezentanţii BNS solicită reducerea fiscalităţii pe muncă şi stabilirea combaterii evaziunii fiscale ca prioritate zero a Guvernului.
"România continuă să aibă una dintre cele mai mari poveri fiscale pe salarii din UE - peste 43% din costul muncii reprezintă impozite şi contribuţii. Suprataxarea salariilor descurajează munca formală, alimentează economia informală şi accentuează inechitatea socială. Estimarea noastră este că până la 800.000 de români sunt în muncă informală", precizează sursa citată.
Astfel, BNS cere o reformă reală a taxării muncii, prin scăderea contribuţiilor sociale şi protejarea veniturilor mici. De asemenea, BNS solicită asumarea combaterii evaziunii fiscale ca prioritate zero a Guvernului.
Sindicaliştii mai doresc "un program amplu de investiţii publice care să folosească eficient resursele financiare naţionale şi europene nerambursabile cu precădere pentru infrastructura de transport feroviar, transport local, agricultură şi industria alimentară, cercetare, sănătate publică şi cultură".
"Se impune, de asemenea, adoptarea unor scheme de ajutor de stat care să încurajeze investiţii în domenii industriale cheie pentru România (exemplu: industria de automobile, industria de apărare, industria navală, etc.). Este timpul să spunem răspicat: nu acceptăm sărăcirea salariaţilor din România!", se mai precizează în document.
România ar putea fi obligată să crească salariul minim din 2026, deși premierul Ilie Bolojan refuză
Comisia Europeană a salutat hotărârea de marţi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care confirmă în mare măsură că Directiva privind salariile minime adecvate are o bază juridică solidă, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Salariile minime adecvate sunt esenţiale pentru echitatea socială şi pentru o economie productivă şi incluzivă. Ele contribuie la protejarea puterii de cumpărare a lucrătorilor, la reducerea inegalităţilor salariale şi a sărăciei în muncă, la sprijinirea cererii interne şi la întărirea motivaţiei de a lucra. De asemenea, ele contribuie la reducerea diferenţei de remunerare între femei şi bărbaţi, apreciază Executivul comunitar.
"Fiecare lucrător din Europa ar trebui să poată câştiga un trai decent. Hotărârea de astăzi este un moment de referinţă pentru europeni - este vorba despre demnitate, echitate şi siguranţă financiară. Directiva va fi implementată cu respect deplin pentru tradiţiile naţionale, autonomia partenerilor sociali şi importanţa negocierii colective. Angajamentul nostru este ca munca să fie cu adevărat răsplătită", a declarat preşedinta CE, Ursula von der Leyen.
Comentează