Deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiției, a intervenit în dezbaterea publică privind „referendumul” anunțat de președintele Nicușor Dan în rândul magistraților, susținând că demersul trebuie înțeles ca o consultare legitimă, nu ca un referendum constituțional în sens strict.
Într-o postare pe Facebook, Stelian Ion afirmă că inițiativa prezidențială „nu este vorba despre un referendum propriu-zis, inițiat în baza art. 90 din Constituție, ci despre o consultare legitimă a corpului magistraților”, explicând că termenul de „referendum” a fost folosit „într-un sens comun, accesibil publicului larg, care nu este format exclusiv din juriști”.
Fostul ministru subliniază că această nuanțare este esențială în contextul reacțiilor critice apărute în spațiul public, inclusiv din partea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care a invocat lipsa unui temei legal pentru organizarea unui referendum în interiorul sistemului judiciar.
„Un temei constituțional clar”
Potrivit lui Stelian Ion, consultarea magistraților are „un temei constituțional clar”, care derivă din rolul Președintelui României, așa cum este definit de Constituție. „Această consultare are un temei constituțional clar, care pornește de la art. 80 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice”, arată deputatul USR.
El precizează că acest rol de veghe include și respectarea dispozițiilor constituționale referitoare la CSM. „Între altele, Președintele trebuie să vegheze și ca art. 133 din Constituție, referitor la rolul Consiliului Superior al Magistraturii, să fie respectat”, afirmă Stelian Ion.
În opinia sa, atunci când există „semnale serioase privind funcționarea sau legitimitatea unei autorități fundamentale precum CSM”, șeful statului „are nu doar dreptul, ci și responsabilitatea constituțională de a iniția un demers de clarificare instituțională”.
Președintele, mediator între puteri
Deputatul USR insistă că inițiativa nu trebuie privită ca o ingerință într-o „breaslă”, ci ca un dialog instituțional între puteri ale statului. „În calitatea sa de mediator între puterile statului, Președintele reprezintă societatea în raport cu puterea judecătorească și, în acest cadru, poate iniția o consultare cu aceasta”, susține Stelian Ion.
„Nu este o simplă consultare a unei ‘bresle’, ci a unei puteri în stat. Este un atribut constituțional al funcției prezidențiale”, adaugă fostul ministru, arătând că președintele „veghează la buna funcționare a tuturor autorităților publice, inclusiv a autorității judecătorești”.
În acest context, el consideră necesară clarificarea situației din interiorul sistemului: „E important să înțelegem cu toții dacă avem de a face cu derapaje ale CSM și ale grupului restrâns care a acaparat justiția, dacă aceste nereguli aparțin puterii judecătorești, sau dacă CSM ține captiv un întreg corp profesional și blochează orice dialog cu celelalte puteri”.
Reprezentativitate și echilibru constituțional
Stelian Ion amintește că CSM este ales de magistrați și are, potrivit Constituției, rolul de garant al independenței justiției „în interes public”. „Coroborat cu art. 1 alin. (3) și (5) și cu art. 124 alin. (3), rezultă că independența justiției nu este doar una individuală, ci și instituțională”, afirmă el.
În viziunea deputatului USR, nicio autoritate nu poate funcționa „izolat de corpul profesional pe care îl reprezintă”, iar consultarea magistraților este „o verificare legitimă a relației de reprezentativitate și de loialitate constituțională”.
„Democrația funcționează ca un angrenaj în care fiecare dintre cele trei puteri este o rotiță esențială. Dacă una dintre ele capătă dimensiuni anormale și se sustrage oricărui control, dialog sau responsabilitate publică, întregul mecanism se blochează”, avertizează Stelian Ion, adăugând că o astfel de consultare „nu slăbește justiția, ci, dimpotrivă, o reașază în echilibrul constituțional firesc”.
Demisia, „o consecință de bun simț”
Fostul ministru al Justiției recunoaște explicit că nici președintele, nici o altă instituție nu pot revoca CSM. „Potrivit legii, revocarea se face doar de către adunările generale ale judecătorilor și procurorilor, în cadrul unei proceduri greoaie, practic imposibil de urmat”, afirmă Stelian Ion.
Cu toate acestea, el susține că, în cazul în care consultarea ar arăta lipsa sprijinului corpului magistraților, „membrii CSM ar trebui să demisioneze”. „Ar fi o consecință de bun simț, însă nu o consecință juridică a consultării”, subliniază deputatul USR.
În final, Stelian Ion reia o poziție exprimată anterior, arătând că procedura de revocare a membrilor CSM „ar trebui modificată”, astfel încât să poată fi utilizată efectiv „în cazuri grave, nu să rămână o formalitate iluzorie”, în contextul dezbaterii mai ample privind responsabilitatea și legitimitatea instituțiilor-cheie ale statului.
Comentează