Premium
Ministrul Apărării Vasile Dîncu a precizat, în mesajul transmis cu prilejul sărbătoririi Zilei NATO în România, că ţara noastră este recunoscută ca un partener serios şi credibil în interiorul comunităţii aliate internaţionale.
„Aderarea, în urmă cu 18 ani, la Alianţa Nord-Atlantică a adus României cea mai solidă garanţie de securitate din istoria ţării. Suntem astăzi membri ai celei mai puternice alianţe politico-militare din lume, fapt deosebit de important având în vedere contextul de securitate actual. Fiind o comunitate bazată pe valori precum libertate, democraţie şi stat de drept, NATO a generat transformări profunde în societatea românească. Astfel, 2 aprilie 2004 rămâne în istoria ţării drept momentul în care a fost arborat, pentru prima dată, drapelul românesc la sediul NATO, momentul în care românii au înţeles conceptul de apărare colectivă, înscris în tratatul fondator al Alianţei: Toţi pentru unul, unul pentru toţi! Această expresie este cu atât mai plină de semnificaţii în această perioadă, în care vedem în fiecare zi efectele unui război nemilos care se desfăşoară atât de aproape de graniţele României. Aderarea la NATO a adus cu sine schimbări importante şi la nivelul organismului militar. Avem astăzi o armată profesionistă, experimentată, care şi-a exersat capacităţile în misiuni în teatrele de operaţii. Mai mult decât atât, militarii români operează astăzi pe baza unor proceduri şi concepte moderne de conducere a acţiunilor militare, ce se menţin la un nivel de interoperabilitate optim prin numeroase exerciţii şi aplicaţii organizate în format aliat”, a afirmat Vasile Dîncu, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Apărării.
El a adăugat că „încă de la invadarea Crimeei de Federaţia Rusă, în anul 2014, România a susţinut importanţa geostrategică pentru NATO a regiunii extinse a Mării Negre propunând, în mod constant, măsuri pentru întărirea flancului estic”.
„Iar Alianţa a răspuns, de fiecare dată, favorabil, astfel că beneficiem astăzi în România de o arhitectură de securitate completă şi permanentă, pornind de la Brigada Multinaţională Sud-Est de la Craiova, continuând cu Divizia Multinaţională Sud-Est de la Bucureşti şi terminând cu Corpul Multinaţional Sud-Est de la Sibiu. De asemenea, conexiunile la nivel operaţional cu elementele similare din Armata României sunt realizate în mod unitar prin intermediul Unităţii pentru Integrarea Forţelor NATO (NFIU), cu sediul în Bucureşti. Toate aceste structuri militare defensive au rolul de a descuraja orice acţiune ostilă pe Flancul de Est al NATO şi reprezintă certitudinea că Alianţa rămâne unită şi puternică în faţa ameninţărilor de orice natură. Bazată pe solidaritate, coeziune şi indivizibilitatea securităţii, NATO rămâne cadrul transatlantic pentru o puternică apărare colectivă şi forumul esenţial pentru consultări în privinţa securităţii şi deciziei între aliaţi. Cea mai importantă responsabilitate a Alianţei este de a proteja, apăra teritoriul şi populaţiile împotriva oricărui tip de atac extern, conform Articolului 5 din Tratatul de la Washington. Prin misiunile indeplinite cu profesionalism de armata sa, România se impune şi este recunoscută ca un partener serios şi credibil în cadrul comunităţii aliate internaţionale. Aprecierile de care se bucură militarii noştri în timpul misiunilor Alianţei sunt o dovadă că Armata Romaniei ştie să îşi puna în valoare una dintre cele mai importante resurse în domeniul securităţii. În ultimii ani, au fost înregistrate rezultate semnificative pe linia implementării deciziilor adoptate la Summit-ul NATO din Ţara Galilor, din 2014, la cel de la Varşovia, din 2016, şi la cel de la Bruxelles, din 2018. Prin demersurile şi contribuţia sa pro-activă, România îşi consolidează constant profilul său în NATO, atât prin contribuţii conceptuale, cât şi pe dimensiunea operaţională”, a completat Dîncu.
Acesta a amintit şi de dislocarea rapidă în România a circa 4.000 de militari şi mijloace tehnice aferente, după ce a avut loc Summitul extraordinar de pe 24 martie în care aliaţii au adoptat decizii pentru consolidarea posturii de descurajare şi apărare a flancului estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră.
„În cadrul Summit-ului extraordinar care a avut loc în 24 martie, liderii aliaţi au adoptat decizii istorice în vederea consolidării posturii de descurajare şi apărare pe întreg flancul estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră. Foarte importante pentru România sunt, de asemenea, angajamentele ce au fost exprimate la cel mai înalt nivel de Paris, Washington şi Berlin privind asigurarea unei prezenţe suplimentare sau consolidarea eforturilor operaţionale aliate şi sprijinul securităţii României şi a regiunii Mării Negre. Acestea s-au concretizat deja prin dislocarea rapidă în ţara noastră a unui număr de aproximativ 4.000 de militari şi mijloacele tehnice aferente. Astfel, elemente ale Forţei de Răspuns a NATO, după sosirea în România, au început activităţi de instruire împreună cu militari români pe componenta terestră. În ceea ce priveşte spaţiul aerian, militari din Marea Britanie se află în România şi desfăşoară misiuni în cadrul Poliţiei Aeriene Întărite a NATO împreună cu colegi din Forţele Aeriene Române şi ale Statelor Unite ale Americii. În acelaşi timp, în domeniul naval, Italia a anunţat recent sprijinirea cu două dragoare marine a activităţilor deosebit de complexe derulate de Forţele Navale Române pentru întărirea supravegherii spaţiului maritim (apele teritoriale, zona contiguă şi zona economică exclusivă) şi pentru executarea unor intervenţii rapide, cu structuri specializate, pentru asigurarea securităţii navigaţiei. Astfel, contribuţiile aliaţilor în mediile terestru, aerian şi maritim reprezintă manifestarea concretă a solidarităţii între aliaţi”, a mai spus Dîncu.
Social-democratul a amintit şi despre decizia României de a spori bugetul alocat apărării de la 2% din PIB la 2,5% din PIB.
„În contextul procesului de reconfigurare a posturii militar-strategice de descurajare şi apărare a Alianţei, România are nevoie de capabilităţi militare credibile, cu o înzestrare adecvată şi militari bine pregătiţi. Redresarea bugetului apărării şi înscrierea acestuia pe o tendinţă ascendentă este o prioritate majoră. România a decis să îşi sporească bugetul alocat apărării de la 2% din PIB la 2,5% din PIB, având datoria reconstruirii un sistem militar eficace, adaptat la contextul regional de securitate şi interoperabil cu structurile Alianţei. Ceea ce demonstrează, încă odată, că România este un aliat responsabil al Alianţei Nord-Atlantice. Postura colectivă a NATO pe Flancul de Est este una pur defensivă, iar parametrii săi sunt definiţi şi implementaţi în funcţie de postura şi acţiunile de la frontiera estică a NATO. Pe acest fond, Alianţa este pregătită şi are implementate instrumentele necesare unui răspuns adecvat pentru asigurarea securităţii aliaţilor, inclusiv prin consolidarea prezenţei colective în regiunea Mării Negre. NATO se poate baza, în continuare, pe România în eforturile comune de dezvoltare a apărării strategice. În acelaşi timp, NATO reprezintă pentru România cea mai puternică garanţie de securitate pe care ne putem baza în vremuri cum, din păcate, sunt cele pe care le trăim acum. NATO este România, România este NATO!”, a conchis ministrul Apărării.
