Premium
”România va fi în continuare favorizată de Politica Agricolă Comună și după 2020. Fermierii mici și mijlocii vor fi favorizați, dar va trebui să găsim variante pentru susținerea în continuare a marilor fermieri ” – Gabriela Zoană, vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European
Mâine, 2 Mai 2018, este planificată prezentarea de către Comisia Europeană a variantei de buget propuse pentru perioada de după 2020, umbrelă sub care va fi și bugetul viitoarei Politici Agricole Comune, iar în data de 30 Mai la Strasbourg vor fi prezentate propunerile de reformă.
Discuțiile purtate la nivel european premergător acestui moment lăsaseră loc unor speculații în ceea ce privește bugetul PAC, un buget care la acest moment reprezintă aprox. 38% din bugetul total al Uniunii Europene. Nu au fost puține voci care au susținut tăierea drastică a fondurilor alocate acestui buget, iar cel mai dur scenariu prezentat inițial de Comisia Europeană prevedea o scădere chiar și cu 30% a fondurilor alocate PAC 2020.
În acest context, europarlamentarul Gabriela Zoană, în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European (Comisia AGRI), a depus și depune în continuare eforturi susținute pentru ca România, ca țară în care agricultura deține o pondere însemnată în ecuația economiei naționale, să nu aibă de suferit; în cadrul acestor demersuri, europarlamentarul român a avut în luna martie o întâlnire cu Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, căruia i-a prezentat poziția României în cadrul negocierilor care urmau să aibă loc și i-a solicitat ca viitoarea politică agricolă comună să țină cont de specificitatea agriculturii românești. Comisarul european pentru agricultură Phil Hogan a avut mai multe discuții cu europarlamentarul Gabriela Zoană, toate vizând poziția României pentru viitoarea politică agricolă comună.
Negocierile se îndreaptă în acest moment către 3 direcții principale și este extrem de probabil ca mâine, 2 Mai 2018, Comisia Europeană să prezinte următoarele principii pe care va fi construit bugetul PAC 2020:
Sprijinirea micilor fermieri și a tinerilor fermieri și limitarea plăților directe la 60.000 Euro/beneficiar/an.
Comisia Europeană are în vedere o limitare a plăților directe către toți fermierii la suma de 60.000 Euro/beneficiar/an. Acesta este un scenariu care NU va afecta fermierii de mărime medie și mijlocie dar va afecta marile exploatări agricole.
În plus, micii fermieri vor fi considerați prioritari și vor fi sprijiniți printr-un mecanism care este gândit ca fiind complementar actualului sistem, inclusiv prin suport european și național oferit pentru a înțelege și aplica managementul riscului în agricultură, în ceea ce privește producția și desfacerea produselor agricole.
În România ponderea o dețin micii fermieri, acesta fiind un motiv pentru care în acest scenariu va exista un impact mai redus în țara noastră față de alte țări europene, cu o agricultură mai dezvoltată și mai tehnologizată.
Cu toate acestea, în viziunea eurodeputatului Gabriela Zoană trebuie projejați și cei cei care dețin mari exploatări agricole, context în care trebuie gândit un mecanism prin care fondurile europene să fie direcționate și către marii fermieri, peste acel plafon gândit de Comisia Europeană pentru plățile directe. În acest fel s-ar putea proteja atât producția agricolă, cât și veniturile din exporturile agricole, menținându-se competitivitatea României pe plan extern. În contextul în care majoritatea statelor membre vor fi în favoarea plafonării, eurodeputatul Gabriela Zoană consideră că ceea ce ar putea să obțină România este o plafonare voluntară, lăsarea la latitudinea statelor membre să decidă asupra plafonării.
Existența a 9 principii de bază a viitoarei PAC.
Sprijinirea fermelor și exploatărilor agricole viabile pentru creșterea securității alimentare în Uniunea Europeană.
Creșterea competitivității și a orientării producției pe nevoile pieței de desfacere.
Îmbunătățirea poziției fermierilor în cadrul lanțului alimentar.
Creșterea contribuției agriculturii la îmbunătățirea condițiilor climatice.
Promovarea dezvoltării sustenabile și managementul eficient al resurselor naturale.
Conservarea naturii și conservarea peisagistică.
Atragerea tinerilor către sectorul agricol.
Creșterea numărului locurilor de muncă în agricultură, a incluziunii sociale și dezvoltarea economică a zonelor rurale dependente de agricultură.
Satisfacerea nevoilor și așteptărilor societății în ceea ce privește alimentația.
Identificarea variantei optime de ajustare a contribuțiilor sau reducerea fondurilor către alte sectoare pentru a nu exista tăieri semnificative ale bugetului viitoarei PAC.
În ceea ce privește negocierea pe viitoarea propunere bugetară, la momentul acesta există 2 direcții de negociere ca urmare a Brexit-ului: diminuarea bugetului sau mărirea contribuției statelor membre.
Franța, Italia și Germania au căzut de acord să se mărească procentual contribuția statelor membre, astfel încât să nu existe reduceri ale bugetului PAC, însă țările nordice, mai puțin interesate de acest sector, se opun deocamdată. Discuțiile se poartă în contextul în care Brexit a diminuat bugetul UE cu peste 12 miliarde Euro, iar prioritățile Comisiei sunt securitatea, migrația și apărarea.
În acest moment există două mari curente de opinii: Comisia Europeană gândește un scenariu în care statele membre să își mărească procentual contribuția la bugetul Uniunii cu 0,1%, scenariu în care PAC și politica de coeziune vor suporta reduceri ale bugetului cu 5-6% (un procent oricum mult mai redus decât acel scenariu de tăiere cu 30% a fondurilor). Al doilea curent de opinie vine de la Parlamentul European – un scenariu în care contribuția statelor membre să se mărească cu 0,3-0,4%, dar să nu existe tăieri ale fondurilor destinate agriculturii. Desigur, negocierile între statele membre, Parlament și Comisie vor stabili cuantumul exact al acestor propuneri.
Vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, Gabriela Zoană a susținut și susține în continuare poziția României la Bruxelles, menținerea bugetului PAC la același nivel și susținerea sistemului plăților directe, fără plafonare, iar dacă va fi impusă prin decizia majoritară plafonarea, aceasta să fie lasată la dispoziția statelor membre / plafonarea voluntară.
În cadrul discuției cu Antonio Tajani, Gabriela Zoană a punctat necesitatea menținerii bugetului PAC:
”După cum știți, domnule președinte, România deține una dintre cele mai mari suprafețe agricole din Uniunea Europeană. Menținerea PAC este extrem de importantă pentru a susține producția la nivelul Europei, pentru a o valorifica și pentru a limita, pe cât posibil, importurile din afara Uniunii Europene. Vă solicit, pe această cale, sprijinul pentru menținerea bugetului PAC și al celor 2 piloni, pentru menținerea plăților directe fără cofinanțare națională și pentru continuarea plăților SAPS. Pentru România este importantă reducerea decalajelor între fermierii din diferitele state membre”.
România trebuie să își apere punctul de vedere care a rezultat în urma Consultărilor Naționale pe tema viitoarei Politici Agricole Comune în cadrul negocierilor dure care urmează, iar Gabriela Zoană, în calitate de vicepreședinte AGRI, comisie care va fi în prim planul negocierilor bugetului viitoarei PAC, va juca un rol extrem de important.
