Premium
Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, explica că în cazul în care planul de reorganizare al ELCEN nu va fi aprobat, bucureștenii riscă să rămână fără căldură în această iarnă. Planul de reogranizare al Electrocentrale Bucureşti SA (ELCEN) a fost aprobat de Adunarea creditorilor, care s-a reunit luni, la sediul companiei, se menționează într-un proces verbal publicat de Sierra Quadrant Filiala București.
Citește și: Liviu Dragnea face anunţul aşteptat: Mutarea care ar putea lovi în plin Realitatea TV
"Concret, ce solicităm Guvernului: asigurarea cesiunii sau subrogării creanţelor deţinute de ANAF împotriva ELCEN, votarea planului de reorganizare al ELCEN de către ANAF. Dacă la şedinţa adunării creditorilor din data de 24 septembrie - de aceea spuneam că e presant, nu mai trebuie să aşteptăm doi-trei ani - nu se va da vot pe plan, ELCEN intră în faliment, cu consecinţe dezastruoase pentru termoficarea din Capitală", a spus primarul general, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la sediul Primăriei Capitalei.
Adunarea creditorilor și-a dat acordul pentru fuziunea dintre ELCEN (producătorul de agent termic), ai cărui acționari principali sunt Ministerul Energiei (97,5%) și Romgaz (2,5%), cu RADET (distribuitorul de apă caldă și căldură), așa cum a propus Primăria Municipiului București (PMB). Operațiunile rezultate din fuziune vor fi preluate de Compania Municipală Energetica SA, care va administra sistemul de furnizare a agentului termic SACET (Sistemul de Alimentare Centralizat cu Energie Termică al Capitalei).
Valoarea transferului este estimată la 891,3 milioane de lei, cât suma estimată a fi obținută din vânzarea activelor ELCEN, ca urmare a unui potențial faliment. Pentru a face această prelure, Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a aprobat, la finele lunii august, majorarea capitalului social al Energetica SA cu 1,26 miliarde de lei, până la 1,56 miliarde de lei.
Planul de reorganizare al ELCEN mai prevede o reevaluare în scădere a creanței ELCEN asupra RADET, de la 3,7 miliarde lei la 1,095 miliarde lei, sumă pe care ar trebui să o achite Primăria Capitalei. După ce va achita această datorie, ELCEN poate solicita și obține o rambursare de TVA în valoare de 543 de milioane de lei, sumă care îi va fi compensată cu o valoare egală a creanțelor bugetare ale companiei.
„Creanțele bugetare vor fi achitate în totalitate în anul 2 și 3 al planului, având ca sursă rambursarea de TVA generată din reducerea prin planul RADE a creanței ELCEN asupra acestuia estimat la momentul depunerii planului la RBN 543.064.471, dar și numerar generat în perioada de observație”, se detaliază în Planul de reorganizare.
De asemenea, ca urmare a probării planului de reorganizare, PMB va trebui să le plătească despăgubiri creditorilor RADET. „Astfel, va fi asumată o sumă de 1,095 miliarde lei către ELCEN, ce va elimina riscurile și incertitudinile asimilate unei alternative de atragere a răspunderii în instanță, ce ar putea avea o durată estimată de 10-12 ani”, se menționează în Planul de reorganizare aprobat.
ELCEN asigură aproximativ 90% din necesarul de energie termică al municipiului București, iar principalul client al societății este Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice (RADET). Compania care administrează centralele de termoficare (CET) din Bucureşti, Vest, Sud, Progresu şi Grozăveşti a intrat în insolvență deoarece RADET, firma care asigură transportul şi furnizarea căldurii și apei calde în Capitală, nu i-a mai plătit facturile. Astfel, ELCEN a ajuns în imposibilitatea de a plăti facturile către furnizorii de gaze și alte utilități, bănci și stat. La rândul său, RADET se află într-o situație critică din punct de vedere financiar, așa după cum afirmă regia, și continuă să acumuleze pierderi și datorii.
Potrivit datelor municipalității, Energetica SA are ca obiectiv atragerea finanțărilor nerambursabile pentru investiții, în vederea alinierii capacităților de producție la obligațiile de mediu, cu termene de respectat până în 2023. Valoarea investițiilor este estimată la 513 milioane de euro pentru perioada 2018-2030, din care 77 de milioane de euro, în următorii patru ani.
