Tot mai mulți români se confruntă în 2025 cu popriri aplicate de ANAF sau de bănci pentru recuperarea datoriilor, însă legea prevede clar că anumite tipuri de venituri sunt protejate și nu pot fi executate silit, indiferent de valoarea sumelor datorate.
Potrivit Codului de procedură civilă și Codului Fiscal, există categorii de venituri asupra cărora nu se poate pune poprire. Scopul acestor prevederi este de a garanta un nivel minim de trai pentru persoanele vulnerabile, chiar și în cazul acumulării unor datorii la stat sau la creditori privați.
Ce venituri nu pot fi poprite
În primul rând, sunt exceptate de la executare silită următoarele venituri:
ajutoarele sociale;
alocațiile de stat pentru copii;
indemnizațiile de creștere a copilului;
pensiile de urmaș pentru minori.
De asemenea, bursele școlare, ajutoarele pentru persoane cu dizabilități și alocațiile pentru susținerea familiei sunt protejate integral de lege.
O altă categorie importantă o reprezintă indemnizațiile de maternitate, șomaj sau boală, care pot fi poprite doar în cazuri excepționale, și doar în limitele stabilite de instanță, potrivit Gândul.
Reguli speciale pentru salarii și pensii
În ceea ce privește salariile și pensiile, acestea pot fi poprite, dar numai parțial.
Pentru datoriile la stat, se poate reține până la o treime din venit.
Dacă există mai mulți creditori, se poate reține cel mult jumătate din sumă.
Totuși, salariul minim pe economie beneficiază de protecție specială. Dacă venitul net al unei persoane este egal cu salariul minim, poprirea nu poate depăși jumătate din sumă, astfel încât să fie asigurate mijloacele de subzistență.
În plus, pensiile minime garantate nu pot fi poprite deloc, iar pentru pensiile mai mari se aplică aceleași reguli ca în cazul salariilor.
Băncile nu au voie să blocheze sumele aflate în conturile clienților dacă acestea provin din venituri protejate (cum ar fi alocații sau indemnizații sociale).
Sumele de care ANAF nu se poate atinge în 2025
Lista actualizată a veniturilor exceptate de la poprire cuprinde:
alocațiile pentru copii;
ajutoarele sociale;
indemnizațiile pentru handicap;
bursele de studii;
indemnizațiile de șomaj;
concediul medical;
indemnizațiile de creștere a copilului;
veniturile din donații caritabile;
despăgubirile pentru accidente de muncă;
diurnele;
tichetele de masă și tichetele de vacanță.
Prin urmare, chiar dacă datoriile către stat sau alte instituții pot duce la aplicarea unor popriri sau măsuri asiguratorii, legislația românească oferă o plasă minimă de protecție financiară pentru cetățenii aflați în dificultate.
Comentează