Vestea zilei despre ieftinirea carburanților în România: un ministru PSD promite scăderea prețului, dacă compensarea nu merge

Coaliţia de la guvernare va analiza în următoarea perioadă dacă este cazul să vină cu o altă măsură care să reducă efectiv preţul carburanţilor, dacă acea compensare de 50 de bani nu are impactul aşteptat, a afirmat ministrul Economiei, Florin Spătaru, într-un interviu acordat AGERPRES.

Reducerea taxelor încasate de stat nu va duce la ieftinirea carburanţilor, mai spune Spătaru, amintind că PSD a propus plafonarea tarifelor de la pompă.

Totodată, ministerul pregăteşte o schemă de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare, atât pentru investiţii noi, cât şi pentru extinderea celei existente, potrivit oficialului guvernamental. Aceasta în contextul în care există interes din partea mai multor companii de a-şi reloca producţia în România, inclusiv din Rusia, Ucraina şi Belarus.

El a mai vorbit, în interviu, despre planurile de relansare a industriei de apărare, despre cum poate România deveni producătoare de semiconductori, dar şi când va începe construcţia primei fabrici de baterii pentru vehiculele electrice din ţara noastră.

AGERPRES: Cum s-a ajuns la compensarea preţului carburanţilor cu 50 de bani?

Florin Spătaru: După cum ştiţi, Partidul Social Democrat a venit cu propunerea plafonării. În coaliţie s-a discutat această variantă ca o primă măsură pentru a putea să contracarăm această creştere a preţurilor.

Suma exactă a fost propusă sau a venit în urma consultărilor şi a estimărilor bugetare făcute de către cei care se ocupă în mod direct de acest demers, dar este o măsură pe trei luni, urmând să evaluăm care este impactul pe care îl are asupra preţului combustibililor.

Urmează ca, după cele trei luni sau în cursul celor trei luni, să vedem dacă este o măsură bună sau ar urma să venim cu o măsură, să zicem, care să ducă efectiv la scăderea preţurilor la pompă.

AGERPRES: Deci credeţi că 50 de bani nu ajută suficient?

Florin Spătaru: Cei 50 bani bineînţeles că vor diminua preţul la pompă, cel puţin în primele zile. Rămâne de văzut dacă acest impact va continua, se va regăsi şi pe parcursul celor trei luni de zile, urmând ca după aceea să se ia o măsură în coaliţie în acest sens.

AGERPRES: Ar fi fost mai bună o plafonare?

Florin Spătaru: După cum ştiţi, Partidul Social Democrat a susţinut varianta plafonării. Acum, decizia luată în coaliţie, din punctul meu de vedere, este o decizie temporară. Se va vedea dacă a fost o decizie bună sau nu. Urmează ca, bineînţeles, celelalte propuneri care au venit din partea Partidului Social Democrat să fie rediscutate.

AGERPRES: S-a pus şi problema unei reduceri de taxe?

Florin Spătaru: Din analiza pe care am făcut-o, realizată şi la nivelul celorlalte ţări din Uniunea Europeană, reducerea taxelor nu a dus la o scădere efectivă a preţului la pompă. Mai mult decât atât, accizele care sunt aplicate în acest moment în România sunt la nivel minimal şi atunci scăderea accizei ar fi dus România într-o situaţie de infringement. De aceea decizia partidelor din coaliţie a fost să nu ne ducem către reducerea taxelor.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare?

Florin Spătaru: Am postat în transparenţă decizională schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare. Este o schemă aşteptată de industrie, de sector, care va veni în sprijinul dezvoltărilor capacităţilor de producţie pentru acest sector economic.

Este o schemă multianuală, iar valoare de 300 de milioane de euro pentru un număr maxim de 20 de proiecte, urmând ca ea să poată fi implementată începând din luna septembrie anul acesta şi pentru anul următor. În momentul în care o astfel de schemă va avea succes, ne gândim foarte serios ca ea să fie extinsă pe o perioadă mai lungă de timp şi eventual valoarea să fie majorată printr-o notificare la Comisia Europeană.

AGERPRES: De unde vin banii?

Florin Spătaru: Banii vor proveni din bugetul de stat şi practic vor susţine investiţiile în liniile de producţie care vor avea şi o componentă de reducere a emisiilor de dioxid de carbon şi vor duce la dezvoltarea unor linii de producţie în linie cu obiectivele majore ale Comisiei Europene şi declarate la nivel european.

AGERPRES: Ce companii pot accesa aceşti bani?

Florin Spătaru: Avem o listă a codurilor CAEN. În principal cei din industria prelucrătoare, din industria automotive, dar, de asemenea, şi din industrii conexe, care asigură materiale pentru sectoarele construcţiilor, de exemplu, sau alte sectoare adiacente.

AGERPRES: Este vorba şi despre investiţii noi, dar şi de extinderea celor existente?

Florin Spătaru: Da, are componenta de investiţii noi şi de extindere. Important este ca acestea să vină cu un aport tehnologic semnificativ. De asemenea, ne aşteptăm ca ele să ducă şi la o creştere a numărului de personal angajat în domeniul ăsta sau la definirea unor noi competenţe în linie cu tendinţele economice la nivel european.

AGERPRES: Aţi propus această schemă în urma unor consultări cu companiile?

Florin Spătaru: Am avut discuţii cu companiile din sector, dar, de asemenea, vedem că în acest moment sunt din ce în ce mai multe organizaţii care doresc să dezvolte capacităţi de producţie, fie prin relocarea din alte zone sau prin dezvoltarea unor capabilităţi Uniunea Europeană.

Şi atunci România vrea să atragă astfel de investiţii, dar, de asemenea, să ajute şi companiile care funcţionează deja pe teritoriul nostru şi care doresc să dezvolte noi capacităţi.

AGERPRES: Să discutăm puţin despre industria de apărare. Cum aţi caracteriza-o în acest moment şi care sunt problemele de acolo?

Florin Spătaru: Industria de apărare, am mai spus-o încă de la începutul mandatului meu, a beneficiat, între ghilimele, de o lipsă crasă a investiţiilor.

Bineînţeles că aceste investiţii, ele au fost, cel puţin o parte, au fost provizionate încă de la momentul adoptării bugetului de stat, când nu aveam acest conflict la graniţă şi acum facem toate eforturile ca ele să fie efective, adică realizarea notelor de fundamentare cu asigurarea cadrului legislativ şi administrativ pentru a putea să facem aceste investiţii acum, în cursul acestui an.

Pe de altă parte, este doar un prim pas, pentru că procesul investiţional în industria de apărare trebuie să continue. El trebuie să fie multianual pentru a putea să avem o transformare semnificativă într-un astfel de domeniu.

Vreau să fiu foarte clar că România are nevoie de industria de apărare, are nevoie atât pentru partea de producţie, cât şi pentru partea de mentenanţă, având în vedere planurile multianuale pe care Ministerul Apărării Naţionale le are şi atunci asigurarea mentenanţei trebuie făcută în România. Pe de altă parte, Ministerul Economiei trebuie să asigure finanţarea necesară pentru funcţionarea acestor companii şi crearea unui cadru legislativ care să ducă la reorganizarea acestei industrii pe nişte baze sănătoase.

Aceasta pentru că sunt active care sunt nefuncţionale, sunt anumite costuri pe care aceste companii le au şi care nu duc la realizarea producţiei sau la realizarea plus-valorii, ele vin din anii anteriori.

Pentru asta, Ministerul Economiei a demarat procesul de realizarea planului pentru industria de apărare, care urmează să fie supus aprobării CSAT şi printr-un astfel de demers vom face paşii necesari pentru a putea aduce industria de apărare pe nişte baze reale, în concordanţă cu programele multianuale pe care Ministerul Apărării Naţionale le are şi cu planul de dezvoltare regională.

AGERPRES: Au fost semnate parteneriate cu mai multe companii străine în industria de apărare. Care este stadiul lor?

Florin Spătaru: Am semnat memorandumuri cu companii mari din industria de apărare pentru realizarea unor asocieri şi vom continua să facem astfel de demersuri pentru a putea să asigurăm atât finanţare, cât şi transferul de know-how şi a putea veni cu produse care sunt cerute în acest moment pe piaţă.

Industria de apărare are în acest moment comenzi, dar aceste comenzi sunt făcute cu eforturi şi cu costuri suplimentare pe care am putea să nu le avem. Tocmai de aceea este necesară această retehnologizare şi această organizare a industriei de apărare corespunzătoare pentru a putea deveni competitivi. Şi da, sunt avem premisele necesare pentru realizarea unui astfel de demers, dar este un plan multianual pe care trebuie să-l implementăm.

AGERPRES: Care sunt planurile pentru un cadru adecvat pentru producţia de cipuri în România?

Florin Spătaru: România a avut o industrie a microelectronicii în anii 70-80, bazată pe licenţe achiziţionate la vremea respectivă. Practic există o bază care care poate să constituie premisele dezvoltării ulterioare a industriei în domeniul microelectronicii.

În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă avem acei bani alocaţi de 500 de milioane, suntem aproape de finalizarea procesului, aşteptăm răspunsul Comisiei Europene pentru a putea să semnăm pentru a putea aloca acei bani către beneficiarii direcţi şi indirecţi.

Dar acest proiect nu este suficient. Suntem activi. Am discutat cu comisarul Breton (Comisarul european Thierry Breton, responsabil pentru piaţa internă n.r) să continuăm să atragem investiţii în producţia de cipuri, pentru că România are în acest moment mai multe companii care sunt implicate în proiecte de cercetare, dezvoltare, inovare. Cei 500 de milioane se vor duce în această zonă şi în realizarea de prototipuri, deci o parte din producţie.

Etapa următoare o reprezintă dezvoltarea unei capabilităţi, a unei unităţi de producţie de semiconductori, lucru pe care l-am sesizat comisarului Breton, pentru a putea crea un echilibru la nivel european în producţia şi livrarea de semiconductori.

Trebuie să ţinem cont că avem doi mari jucători în industria auto care au nevoie de aceşti semiconductori şi diminuarea, restrângerea lanţurilor de aprovizionare, poate reprezenta baza creşterii competitivităţii acestor mari jucători.

AGERPRES: Când s-ar putea concretiza acest plan?

Florin Spătaru: Săptămâna aceasta vom transmite un document, o sinteză a avantajelor competitive pe care România le are. Comisarul Breton mi-a promis că, având o astfel de documentare, va discuta cu companii din domeniu pentru a identifica un proiect investiţional care să vină în România.

AGERPRES: Când o să producem baterii pentru maşini electrice?

Florin Spătaru: Sunt mai multe proiecte care în acest moment sunt în stadiu de finalizare şi credem că investiţia, cel puţin din informaţiile pe care le avem, prima investiţie în domeniul producţiei de baterii va începe în acest an, urmând ca, bineînţeles, această unitate de producţie să fie bine finalizată într-un timp de un an sau doi ani aproximativ.

Ceea ce este important este că nu discutăm doar de producţia de baterii şi discutăm şi de dezvoltarea competenţelor tinerilor pentru producţia de baterii.

Ştiţi că am semnat acel parteneriat cu InnoEnery şi urmează ca la rectificare să solicităm fonduri suplimentare pentru realizarea unui studiu tehnic pentru identificarea necesarului de competenţe şi dezvoltare unui ecosistem în producţia de baterii împreună cu cei de la InnoEnergy şi vom vom implementa o astfel de strategie în perioada următoare. Deci putem să spunem că atât în domeniul producţiei de semiconductori şi cât şi în domeniul producţiei de baterii, lucru extrem de important pentru industria auto şi pentru mobilitate, până la urmă facem paşi concreţi şi în perioada imediat următoare vom vedea rezultatele în investiţiile care se vor regăsi în diverse zone ale ţării.

AGERPRES: Cum aţi caracteriza economia României?

Florin Spătaru: Economia României în 2022, o economie care încearcă să se transforme, pentru că trece printr-o perioadă dificilă, în care avem crize trecute sau crize actuale şi încearcă să se repoziţioneze din punct de vedere competitiv în economia europeană. Este un proces transformaţional care nu e uşor şi care practic trebuie sprijinit de stat şi de politicile publice pe care le vom le vom adopta. Practic, avem o economie care îşi doreşte să investească, să treacă într-o altă etapă de dezvoltare, în linie cu obiectivele Uniunii Europene.

Din această perspectivă, criza energetică şi criza materiilor prime sau întreruperea lanţurilor de aprovizionare reprezintă un impediment pe care trebuie să-l depăşim şi tocmai de aceea, practic trebuie să regândim strategia, să vedem care sunt polii de competitivitate pe care România îi are şi cum pot fi ei puşi la dispoziţia economiei româneşti pentru a deveni competitivă în piaţa unică europeană.

AGERPRES: Ce fac autorităţile române pentru a atrage investiţii din afara ţării?

Florin Spătaru: În primul rând, avem un memorandum semnat prin care am creat acest grup interministerial tocmai pentru a putea avea o abordare coerentă şi o abordare unitară a Guvernului faţă de investitori. Pe de altă parte, discutăm cu potenţialii investitori care vin prin diversele surse, fie reprezentanţa permanentă sau direct la autorităţile române pentru a vedea care este formula cea mai bună de sprijin în vederea derulării investiţiilor, pentru că cerinţele sunt diferite.

Tocmai de aceea, informaţiile pe care le avem şi pe care le putem pune la dispoziţie îi pot ajuta să ia o decizie cât mai rapidă. Pe de altă parte, discutăm şi ca în viitor să avem formule de sprijin financiar pentru aceşti investitori pentru a putea să iniţieze acest proces investiţional, aşa cum o fac şi alte ţări din Uniunea Europeană.

AGERPRES: Ce fel de sprijin, de exemplu?

Florin Spătaru: Vorbim ori de ajutor de stat sau garanţii care să poată să-i sprijine în efortul investiţional.

AGERPRES: Reduceri de taxe?

Florin Spătaru: Da, e un întreg pachet care poate fi care poate fi folosit, în funcţie de indicii de alocare stabiliţi la nivel european. Iar România poate deveni atractivă din punctul acesta de vedere, pentru că putem oferi soluţii de sprijin mult mai favorabile decât alte ţări.

AGERPRES: Punctual, pe fiecare investitor în parte?

Florin Spătaru: Pe fiecare investitor sau pe fiecare zonă în care se doreşte a se investi.

AGERPRES: Cum se derulează practic cu venirea unui investitor în România? Vin reprezentanţi unei companii aici sau merg reprezentanţii statului la ei?

Florin Spătaru: Sunt câteva zone, zone de interes de dezvoltare economică, pe care România şi le-a propus în funcţie de orientarea strategică la nivel european, dar, de asemenea, şi în funcţie de resursele pe care le avem. Din această perspectivă, sunt sectoare industriale pe care încercăm să le atragem sau companii pe care încercăm să le atragem prin abordarea lor directă, pentru atunci când opţiunea acelor companii se adresează mai multor ţări, sau sunt variantele de care îmi spuneaţi, în care o companie îşi doreşte să exploreze sau să evalueze capacitatea de a putea face o investiţie în România şi atunci vin către autorităţile române şi solicită informaţii şi vin cu un plan de afaceri, urmând ca după aceea să vadă ce poate statul român oferi sau cum poate sprijini un astfel de demers investiţional.

Practic, avem de 2 abordări. Pe de altă parte, ceea ce important e că realizăm în acest moment că trebuie să avem un aşa numit, single point of contact, tocmai pentru a nu prelungi decizia investiţională. Cu cât ai un sistem birocratic sau un sistem mai birocratic, cu atât decizia de a investi devine din ce în ce mai slabă.

AGERPRES: Cine ar trebui să fie acest punct de contact?

Florin Spătaru: La Ministerul Economiei ne-am asumat să sprijinim companiile care doresc să investească, bineînţeles pentru că informaţii pe care le avem despre economia şi polii de competitivitate se regăsesc la Ministerul Economiei, dar în acest moment la nivelul Guvernului discutăm cum vom putea organiza o structură sau un mod de colaborare pentru a putea atrage investitori. Deocamdată, Ministerul Economiei în relaţia cu potenţialii investitori şi-a asumat un astfel de rol de catalizator.

AGERPRES: Aveţi discuţii sau este vreo companie interesată dintre cele care au anunţat că pleacă din Rusia, Belarus, Ucraina, dintre ele şi-a anunţat cineva interesul de a veni în România, de a-şi reloca investiţia de acolo aici?

Florin Spătaru: Da, avem o listă, sunt două situaţii. Avem o situaţie în care sunt companii care aveau filiale atât în România, cât şi în unele din ţările implicate în conflict şi atunci relocarea activităţii s-a făcut în mod natural, fără neapărat sprijinul autorităţilor române, prin relocarea activităţii şi a unei părţi din personal. Pentru asta noi am adoptat acele măsuri prin care certificarea populaţiei ucrainene să fie făcută într-un mod mult mai facil, astfel încât să poată avea acces la piaţa muncii şi sunt companii care şi-au relocat o parte din personal sau au relocat activitatea.

Pe de altă parte, avem o listă de companii care îşi doresc această relocare, doar că în zona industrială un astfel de demers nu e atât de uşor, pentru că vorbim de închiderea unor facilităţi cu echipamente şi redeschiderea unor alte facilităţi cu alte echipamente, pentru că nu poţi face relocarea acestor echipamente în acest moment.

AGERPRES: Dar şi-ar dori să vină în România...

Florin Spătaru: Da, şi-ar dori, dar pentru asta discutăm, facem evaluări a acestor companii şi discutăm cu ei sau încercăm să-i abordăm direct, fie prin ambasade sau prin reprezentanţi ai lor la nivel european.

AGERPRES: Ce fel de companii sunt?

Florin Spătaru: Sunt foarte multe companii care şi-au închis activitatea. O parte din ei erau dependenţi de o piaţă din acea zonă, probabil că nu-şi doresc neapărat să facă o astfel de relocare pentru că au pierdut şi piaţa de desfacere, iar o parte din ei sunt companii care lucrează pentru piaţa europeană, şi-au dezvoltat business-ul în acele zone datorită unor avantaje competitive şi în acest moment se gândesc cum vor face relocarea activităţii. Sunt companii din zona producătoare, sunt din zona automotive. Sunt mai multe sectoare de activitate.

AGERPRES: Ne daţi câteva nume?

Florin Spătaru: Nu, din păcate nu şi nici n-avem cum să dăm astfel de nume atât timp cât orice discuţie şi orice relaţie cu astfel de companii trebuie tratate cu confidenţialitatea necesară până în momentul în care se va întâmpla un astfel de proces.

AGERPRES: Mai există companii mari, foarte mari, multinaţionale care vor să-şi deschidă în România fabrici de producţie?

Florin Spătaru: România este o ţară atractivă, datorită unor elemente foarte importante, cum e stabilitatea energetică, reducerea dependenţei de gazul rusesc prin adoptarea legii off-shore şi începerea investiţiilor în exploatări în sectorul on-shore şi off-shore pentru gaz, criteriul demografic, resursa umană care poate fi atrasă în diverse sectoare de activitate, competenţa sau competitivitatea sistemului educaţional românesc, în special în zona tehnică, foarte importantă. De asemenea, dezvoltările de infrastructură pe care le avem, acest Master Plan care va da posibilitatea unor zone care în mod tradiţional nu s-au dezvoltat corespunzător să înceapă să atragă din nou investiţii. Acestea sunt zone care pot deveni potenţiale puncte de interes pentru investitori. Şi, de asemenea, am văzut companii care îşi doresc să facă investiţii în sectoare strategice, în concordanţă cu strategii de dezvoltare europene. Am tot discutat despre zona semiconductorilor, despre producţia de baterii, exploatare de resurse minerale, bineînţeles.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre investiţia anunţată de Varta?

Florin Spătaru: Nu vă pot spune nimic în acest moment.

AGERPRES: De ce?

Florin Spătaru: După cum v-am spus, sunt informaţii care trebuie anunţate la momentul corespunzător.

AGERPRES: Care credeţi că sunt punctele minus ale ţării noastre?

Florin Spătaru: Păi, în primul şi în primul rând n-aş vorbi despre puncte minus. Aş vorbi mai degrabă de o strategie coerentă şi un mod mult mai pragmatic de a aborda investiţiile străine. Pentru că, dacă plecăm de la elementele principale, România este una dintre cele mai atractive ţări europene în domeniul producţiei. De asemenea, avem foarte multe companii care şi-au relocat centrele de cercetare-dezvoltare în România şi lucrează. Discutam cu cei din industria automotive că unul din doi senzori din industria automotive sunt dezvoltaţi în România. Nu sunt produşi în România, dar ei sunt dezvoltaţi de către tinerii români care lucrează în centrele de cercetare private.

AGERPRES: Deci suntem un popor de oameni deştepţi.

Florin Spătaru: Suntem un popor de oameni creativi, de asemenea, şi tineri care au înclinare către zona tehnică, mai degrabă decât către zona să zicem economică sau de în zona business-ului de consultanţă. Avem şi acolo companii puternice româneşti. Ce e important pentru România să poată să atragă şi să facă acel proiect de reindustrializare este această abordare unitară, coerentă şi pragmatică, acel single point of contact, acea uşurinţă de a identifica oportunităţile pieţei româneşti şi de a dezvolta un business fără să ai foarte multă birocraţie. Deci, debirocratizarea şi această acţiune directă, eu i-aş spune o luptă corp la corp cu alţi competitori la nivel european poate maximiza aceste avantaje pe care România le are.

AGERPRES: Care sunt principalii competitori ai României?

Florin Spătaru: Cred că fiecare ţară europeană îşi doreşte atragerea investiţiilor. Fie că de Franţa, Ungaria, Slovacia, Cehia. Fiecare ţară europeană îşi doreşte o dezvoltare economică în specială în zona industrială, acolo unde au fost întrerupte aceste lanţuri de aprovizionare. Sustenabilitatea şi securitatea aprovizionării devine un element cheie în planurile economice viitoare. Pe de altă parte, vorbim de o altă economie, de alte produse, cu conţinut digital, cu conţinut tehnologic foarte avansat şi tocmai de aceea îmbinarea între cercetare-dezvoltare, aplicarea acestei cercetări -dezvoltări în producţie şi producţia de serie, această combinaţie reprezintă cheia succesului în dezvoltarea economică viitoare. Şi acolo fiecare ţară bineînţeles că încearcă să îşi pună în valoare aceste aceste lucruri.

Pe de altă parte, trebuie să ţinem cont că facem parte dintr-o piaţă unică europeană în care nivelul de standardizare, competenţe, alte dezvoltări de infrastructură trebuie să ducă la asigurarea unei pieţe europene competitive şi, de asemenea, cu un nivel de transparenţă corespunzător, capabilă, de asemenea, să reacţioneze la crizele actuale şi viitoare pe care pe care le vom parcurge.