Judecătoria Timișoara a admis în parte, la 16 decembrie 2025, o cerere de ordin de protecție formulată de o avocată împotriva vicepreședintelui Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR), Sergiu Stănilă, într-o cauză în care instanța a reținut acte de violență verbală, psihologică și cibernetică în contextul unei relații anterioare dintre părți, potrivit hotărârii anonimizate analizate de noi.
Ordin de protecție la Timișoara într-un caz de hărțuire între doi avocați
Instanța a dispus ca pârâtul să nu se apropie la mai puțin de 50 de metri de reclamantă, de locuința acesteia și de locul de muncă, și i-a interzis orice formă de contact, pentru o perioadă de 6 luni de la pronunțare, hotărârea fiind executorie și apelabilă în 3 zile.
În spațiul public, mai multe publicații au dezvăluit că avocatul acuzat este Sergiu Stănilă, vicepreședinte UNBR și fost decan al Baroului Timiș, iar victima este avocata Bianca Cristovolean.
Ruptura relației și „escaladarea” mesajelor, potrivit instanței
În cerere, reclamanta a indicat încetarea relației la 29 septembrie 2025 și a susținut că, ulterior, ar fi început o conduită de hărțuire prin apeluri și mesaje repetate, cu intensificare către limbaj injurios, presiune și intimidare, inclusiv după solicitări explicite de încetare a contactului. Instanța a reținut caracterul repetitiv și efectul psihologic al comunicărilor.
Hotărârea arată că în dosar au fost depuse conversații și mesaje, iar instanța a considerat că acestea susțin trecerea de la insistență la jigniri și avertismente de tipul „nu scapi”, ca element relevant pentru existența unui pericol asupra integrității psihice.
În motivare apar formulări de constrângere emoțională precum „dacă nu mă omori, vei fi a mea” și „nu ai nicio șansă să scapi de mine…”.
Distribuiri către terți și componenta de violență cibernetică
Un nucleu factual important în hotărâre este extinderea comunicărilor către terți din anturajul reclamantei, inclusiv persoane din zona profesională și familială, instanța tratând aceste conduite în cheia violenței psihologice și cibernetice, prin afectarea reputației, a demnității și a vieții private.
Instanța reține, de asemenea, existența unor episoade legate de conținut intim distribuit sau folosit denigrator, fără a transforma procedura într-o judecată penală, ci evaluând dacă există un risc actual care justifică protecția imediată.
Presa locală a publicat exemple de expresii degradante atribuite comunicărilor, inclusiv insulte directe de tipul „c****ă” și formulări sexual-explicite care includ și amenințări de expunere publică.
Limbaj obscen
În motivare sunt redate pasaje în care femeia este numită, în mod repetat, „curvă”, „depozit de spermă” și „femeie cu mai multe orificii doar pentru sex”, expresii pe care judecătorii le-au catalogat drept „profund umilitoare și incompatibile cu orice formă de comunicare acceptabilă”.
Instanța notează că, într-un schimb de mesaje din luna decembrie 2025, avocatul îi scria reclamantei:
„Ești doar un depozit. Cu multe orificii. Doar pentru spermă. Curva plină.”
În alte mesaje, reținute integral în dosar, limbajul devine și mai agresiv:
„Să fii spălată de Revelion. Poate cade ceva. Și pe fund. Și la gură. Dacă nu prinzi nimic, mă suni. Doar sex în schimb.”
Judecătorii consemnează că aceste mesaje erau urmate, paradoxal, de declarații de dragoste, ceea ce a accentuat caracterul instabil și agresiv al comunicării.
Mai mult, instanța arată că avocatul a transmis mesaje cu conținut sexual explicit și către tatăl femeii. Unul dintre ele, citat în motivare, făcea referiri directe la viața intimă a fiicei sale, folosind formulări obscene și jignitoare, menite – în opinia judecătorilor – să o discrediteze și să o intimideze.
Într-un grup de WhatsApp creat special pentru denigrare, reclamanta a fost adăugată sub un nume insultător, iar acolo au fost postate mesaje precum:
„Le-am plătit cu sex normal, anal și oral”,
„E doar o curvă de aproximativ ***** euro pe lună”,
„Înghite tot. Lustruiește tot.”
Instanța notează că mesajele conțineau descrieri sexuale explicite, afirmații false și degradante, dar și amenințări voalate, una dintre ele fiind:
„Va urma. Notorietatea Mioriței va fi depășită.”
Judecătorii au mai reținut că, în urma unei întâlniri întâmplătoare într-un restaurant, avocatul i-ar fi scris imediat femeii:
„Dacă știam că primesc ăștia de la ***** și curve, veneam pregătit cu lubrifiant.”
Într-o altă serie de mesaje, redate ca atare în motivare, apar expresii precum:
„Nu ești decât o curvă. O femeie de duzină. Un eșec”,
„Bătrânii tăi știu ce ești? Află ei. Tot orașul află.”
Instanța subliniază că aceste mesaje nu au fost izolate, ci repetate obsesiv, de pe mai multe numere de telefon, chiar și după ce reclamanta a cerut explicit încetarea oricărei comunicări.
Disputa despre „multi-număr” și apărarea pârâtului
În motivare, judecătoria acordă greutate ideii că, după blocarea unui număr, contactările ar fi continuat de pe alte numere, aspect susținut prin probe administrate, inclusiv adrese de la operatori și contextul comunicărilor, instanța apreciind că ansamblul probelor conduce la imputabilitatea conduitei.
Pârâtul a cerut respingerea cererii și a negat legătura cu alte numere/conturi, susținând că ar fi comunicat „în limite normale” și invocând lipsa dovezii certe pentru apartenența celorlalte linii, precum și nevoia de proporționalitate, inclusiv prin raportare la activitatea profesională.
Instanța a reținut totuși existența unui pericol actual pentru integritatea psihică, subliniind că, în materia ordinului de protecție, nu este necesară violența fizică, iar conduita repetitivă, umilitoare și intruzivă poate constitui violență domestică în sensul Legii 217/2003.
Măsuri dispuse și măsuri respinse. „Brățara” și argumentul deplasărilor
Judecătoria a dispus interdicția de apropiere la 50 de metri și interdicția oricărui contact pentru 6 luni, dar a respins cereri precum monitorizarea electronică, prezentarea periodică la poliție și consilierea psihologică, motivând prin proporționalitate și prin natura conduitei reținute, predominant „la distanță”.
Rațiunea pentru respingerea dispozitivului electronic a avut în vedere faptul că actele nu ar fi fost de violență fizică, iar „urmărirea personală” nu ar fi fost dovedită. În plus, se invocă dificultăți legate de deplasările în țară și străinătate și limitările asociate dispozitivului.
În aceeași logică, instanța a menționat și specificul profesiei ambelor părți, care le poate plasa „inopinat” în aceeași sală de judecată, iar o măsură de supraveghere ar putea produce blocaje profesionale. Aceasta a fost una dintre rațiunile pentru care s-a mers pe interdicții mai „clasice”, de distanță și contact.
Cine este Sergiu Stănilă: funcții profesionale și rol academic
Sergiu Stănilă este vicepreședinte UNBR. Pe site-ul Facultății de Drept a UVT apare ca lector doctor, cu discipline predate în zona dreptului administrativ/contractelor publice.
A fost prorector al Universității de Vest din Timișoara, responsabil cu dezvoltarea patrimoniului și investițiile strategice, universitate condusă de liberalul Marilen Pirtea.
A fost decan al Baroului Timiș. În această postură, a avut apariții publice alături de Alina Gorghiu, fost ministru al Justiției.
Comentează