Europarlamentarul Victor Negrescu a comentat recent propunerea de plan de pace prezentată de Statele Unite pentru Ucraina, subliniind că inițiativa marchează o nouă etapă în discuțiile internaționale privind conflictul din regiune.
„Este firesc ca orice inițiativă care poate apropia sfârșitul unui război brutal să fie analizată cu seriozitate”, a transmis Negrescu, accentuând că obiectivul comun al țărilor democratice este o pace durabilă, care să nu afecteze suveranitatea Ucrainei sau securitatea europeană.
Europarlamentarul a apreciat eforturile administrației americane și a subliniat importanța includerii unor garanții reale de securitate și respectării dreptului internațional.
Victor Negrescu a atras atenția că orice concesie unilaterală ar putea crea precedente periculoase pentru întreaga regiune și a subliniat rolul activ pe care Europa și România trebuie să îl joace în acest proces. „Securitatea noastră comună depinde de modul în care gestionăm acest moment”, a afirmat el.
Potrivit europarlamentarului, România și Uniunea Europeană au susținut constant dreptul Ucrainei de a decide asupra propriului viitor și vor continua să sprijine, alături de Statele Unite, o soluție care aduce pace și stabilitate pe termen lung. Negrescu a evidențiat că o pace negociată responsabil și garantată de parteneri poate oferi șansa reală la reconstrucție și securitate durabilă.
„Pacea trebuie să fie un angajament care protejează oamenii și valorile noastre comune”, a mai precizat acesta.
Ce arată planul
Planul propus de SUA prevede în principal ca Ucraina să cedeze Rusiei complet regiunea Donbas (alcătuită din provinciile estice Doneţk şi Lugansk), care împreună cu peninsula Crimeea ar fi recunoscute de facto ca fiind ruseşti, dar teritoriile din Donbas cedate Rusiei şi care în prezent nu se află sub controlul acesteia ar deveni zone tampon demilitarizate, în timp ce provinciile Herson şi Zaporojie din sud şi sud-est ar fi împărţite tot de facto de-a lungul liniei actuale a frontului, care va fi îngheţată. În schimb, Rusia ar urma să se retragă din teritoriile ucrainene ocupate în provincia central-estică Dnipropetrovsk şi în cea nord-estică Harkov.
De asemenea, Ucrainei i se solicită să-şi limiteze forţele armate, reducându-şi efectivele la cel mult 600.000 de soldaţi, să renunţe la toate armele cu rază lungă de acţiune, precum şi la aspiraţia de a adera la NATO, angajament de neutralitate militară pe care să şi-l înscrie în Constituţie.
În schimb, Ucraina ar putea primi garanţii de securitate occidentale prin care un atac asupra ei să fie considerat drept un atac asupra "comunităţii transatlantice", dar fără prezenţa de trupe străine pe teritoriul său. Totuşi, avioane de luptă europene vor putea staţiona în Polonia vecină, în cadrul garanţiilor de securitate.
Planul conţine şi o serie de clauze de natură economică. Astfel, o sută de miliarde de euro din activele Rusiei îngheţate în Occident ar urma să fie direcţionate către reconstrucţia Ucrainei, dar aliaţii europeni ai Kievului vor trebui să contribuie în acest demers cu încă o sută de miliarde de euro, în timp ce SUA ar obţine profituri din participarea la activităţile de reconstrucţie.
Pe de altă parte, energia furnizată de centrala nucleară ucraineană Zaporojie, ocupată de trupele ruse, ar urma să fie împărţită egal între Ucraina şi Rusia.
Cât despre sancţiunile occidentale impuse Rusiei, planul menţionează ridicarea treptată a acestora.
Planul mai prevede ca Ucraina să organizeze alegeri în termen de o sută de zile şi să recunoască prin lege folosirea limbii ruse în învăţământ şi în mass-media.
Preşedintele Zelenski, el însuşi fragilizat de un scandal de corupţie în care sunt implicaţi colaboratori apropiaţi ai săi, se vede acum supus unei duble presiuni, atât din partea Washingtonului, cât şi a Moscovei, care i-a cerut vineri să accepte negocieri fără întârziere, înainte de a pierde noi teritorii, în timp ce situaţia armatei ucrainene pe front se deteriorează.
Comentează