Premium
Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, salută sărbătorirea, la 29 iunie, a Zilei Internaționale a Dunării, prilej de reflecţie asupra importanței rolului pe care fluviul îl are în viața celor peste 100 milioane de cetățeni ce locuiesc pe malurile sale. Aniversarea din acest an coincide și cu împlinirea a zece ani de la lansarea, de către România și Austria, a inițiativei de înființare a unei strategii europene dedicate dezvoltării macro-regiunii Dunării, unul dintre proiectele de succes promovate de țara noastră la nivelul Uniunii Europene, arată un comunicat remis stiripesurse.ro.
„Dunărea creează o legătură veritabilă între state și comunități și reprezintă o importantă sursă de energie și alimentare cu apă, o cale navigabilă ce leagă estul și centrul Europei și, nu în ultimul rând, un patrimoniu natural de importanță globală. O recunoaștere a rolului esențial pe care fluviul îl constituie pentru statele riverane o reprezintă Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, o inițiativă lansată de România și Austria în iunie 2008 pentru a crea o platformă de cooperare consolidată, care să contribuie la realizarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale a statelor din regiune. Prin asumarea Președinției Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, în perioada noiembrie 2018 – octombrie 2019, România își propune relansarea acestei macro-strategii, astfel încât beneficiile participării țării noastre la această formă de colaborare regională să devină mai vizibile pentru cetățeni“, a spus ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu.
Citește și: 'Ziua Justiției' aniversată printr-o manifestare de tipul 'Porți deschise' la CSM
Informații suplimentare
Ziua Internațională a Dunării a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 2004 de către Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea, pentru a marca zece ani de la semnarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea (Sofia, 29 iunie 1994).
Ziua Dunării a devenit un eveniment sărbătorit anual de-a lungul fluviului, antrenând o gamă largă de actori, de la administrația publică centrală și locală, la organizații neguvernamentale, institute de cercetare, academii de știință sau companii private. Scopul evenimentelor organizate cu acest prilej este creșterea gradului de conștientizare cu privire la oportunitățile pe care Dunărea le are pentru statele din regiune, precum și la necesitatea abordării provocărilor în mod solidar.
Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării (SUERD) este a doua strategie macro-regională a Uniunii Europene (din cele patru existente în prezent), preluând modelul de cooperare dezvoltat prin Strategia Uniunii Europene pentru Marea Baltică (adoptată 2009) cu adaptare la specificul regiunii dunărene. SUERD este cea mai extinsă macro-strategie, ca și număr de state-participante, reprezentând un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale și teritoriale a macro-regiunii dunărene.
SUERD reprezintă o iniţiativă politică a României şi Austriei, promovată printr-o scrisoare comună la nivel de prim-ministru (iunie 2008) şi adresată preşedintelui Comisiei Europene. În baza acestui demers și ca urmare a consultării cu cele 14 state membre, la 8 decembrie 2010, Comisia Europeană a prezentat Comunicarea privind Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării şi Planul de Acţiune, iar la 13 aprilie 2011, documentul a fost adoptat de Consiliul Uniunii Europene.
Ca și celelalte macro-strategii ale Uniunii Europene, SUERD a fost concepută pe baza principiului celor trei „NU“ – fără noi fonduri, fără noi instituții și fără noi reglementări. În lipsa unui instrument financiar special dedicat sprijinirii proiectelor sub cupola SUERD, acestea au fost realizate prin valorificarea fondurilor europene deja existente.
La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania – ca stat federal și prin landurile Baden-Württemberg și Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și cinci state terțe (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina).
