Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Victor Ponta - omul politic al anului 2015

ponta

Evenimentul Zilei:

S-au făcut topuri în Sport, în Teatru și Film, ba chiar și în Divorțuri. Evident, n-au lipsit topurile din Politică. Printre ele s-a numărat și Topul zis și Politicianul anului. Unii l-au pus în frunte pe Traian Băsescu. Explicația a trimis la spectaculoasa revenire a fostului președinte după căderea care e, pentru toți șefii de stat, încheierea definitivă a mandatului. Alții l-au preferat în frunte pe Klaus Iohannis. S-a zis că președintele în exercițiu a reușit rara performanță de a parveni la Puterea absolută într-o țară democratică fără a face altceva decît să bată din picior la oamenii Sistemului moștenit de la Traian Băsescu. Din cîte se vede, în alcătuirea topurilor de tip Omul politic al anului 2015 fiecare a folosit propriul criteriu... Eu voi recunoaște fără să șovăi că Topul meu e al meu de la un capăt la altul. Și-n acest top am pus și voi pune pe primul loc la distanță uriașă de al doilea, care nici nu există, pe Victor Ponta. Criteriul de alcătuire a topului? Unul mai aparte: După cantitatea de enigme generate de gesturile și declarațiile din 2015... Anul 2015 ni se înfățișează ca o succesiune de momente în care Victor Ponta a făcut gesturi a căror explicare ar face un calculator NASA să ia foc dacă ar fi pus să le găsească o rațiune. Nu doar politică, dar și omenească...
Trecînd în revistă, fie și pe scurt, momentele de cotitură din destinul politic al lui Victor Ponta în 2015, nu poți să nu observi că deciziile, multe dintre ele spectaculoase, cu consecințe nu doar pentru cariera fostului premier, dar și – dacă nu mai ales – pentru PSD, pentru Coaliția de Guvernămînt, chiar și pentru țară, lasă impresia c-au fost luate peste noapte, fără consultarea cuiva din partid, din Guvern, întemeiate, toate, pe calcule strict personale.
Se duce la ora actuală o discuție mai mult sau mai puțin contradictorie despre relația dintre PSD și Victor Ponta. O judecată dreaptă trebuie să țină cont de implicarea masivă a noii conduceri a partidului în debarcarea fostului premier. Și nu e vorba doar de subminarea autorității lui Victor Ponta ca premier prin reducerea lui la condiția de subordonat al lui Liviu Dragnea, ci și de acceptarea soluției prin care Klaus Iohannis și-a impus Guvernul Personal. Dar aceeași judecată dreaptă nu poate exclude loviturile date PSD de Victor Ponta prin deciziile din 2015, în care acesta a ținut cont doar de interesele sale personale. Ca să nu mai spunem că PSD, Coaliția de Guvernare au fost puse peste noapte în fața unor decizii despre care au aflat doar din presă.
O altă trăsătură a acestor decizii e dată de impresia că Victor Ponta le-a luat pe moment, la improvizație, fără a avea în față un plan, nici măcar un plan A, d-apoi unul B. Demisia din fruntea Guvernului a fost urmată de o retragere din viața publică, de neconceput într-o democrație a cărei regulă de aur e permanenta explicare în fața Poporului. Ca și cealaltă notă, aceasta trimite la trăsătura de esență a personalității lui Victor Ponta: Cea de iresponsabil vesel. Un iresponsabil nu numai față de ceilalți, dar și față de el însuși.

Digi24:

Familia Bodnariu trebuie să se adreseze instanțelor norvegiene în cazul în care consideră că este victima unui abuz, a spus politologul Cristian Pîrvulescu. Copiii familiei Bodnariu au fost preluați de către autoritățile norvegiene pe motiv că părinții le-ar fi aplicat corecţii fizice şi i-ar fi îndoctrinat religios. „Cred că încrederea în autoritățile norvegiene trebuie să funcționeze. Norvegia este un stat de drept, în care legislația pentru protecția copilului există și în care Protecția Copilului nu a făcut altceva decât să aplice legea norvegiană. Obligația celor care se află în Norvegia – cetățeni norvegieni sau nu – este să respecte legea norvegiană. În cazul acesta (Bodnariu, n.r.), aparent, nu s-a respectat legea norvegiană”, a spus Cristian Pîrvulescu. „Mai mult decât atât, am asistat la orchestrarea unor manifestații de către o mișcare religioasă, mișcarea penticostală, căreia îi aparține familia Bodnariu. Trebuie să subliniem că statul român nu are niciun fel de cuvânt de spus în ceea ce privește situația familiei Bodnariu. Discutăm despre cetățeni norvegieni, care se supun legislației norvegiene. Încercarea de a antrena România în acest scandal este nu doar inadecvată, ci și inacceptabilă. Dar și încercarea de a inflama opinia publică românească mi se pare greu de acceptat. Teme populiste și naționaliste își fac apariția”, a adăugat politologul.

România Liberă:

Premierul Italiei, Matteo Renzi, s-a enervat că singurul italian din cabinetul preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a fost silit să demisioneze, fiind înlocuit cu un britanic. Expertul juridic Carlo Zadra ar fi demisionat din postul său din cauza dezacordurilor frecvente cu şeful  de cabinet al preşedintelui, germanul Martin Selmayr, cunoscut conservator. Problema pentru guvernul Renzi este că Zadra a fost înlocuit de un britanic, Michael Shotter şi ca atare, în jurul fostului premier luxemburghez nu mai există nici un italian. Decizia a fost foarte prost primită la Roma, unde subsecretarul de stat pentru Afaceri Europene, Sandro Gozi (foto), a declarat că absenţa unui italian din cabinetul lui Juncker este „inacceptabilă”. „Începerea anului 2016 fără un italian, cu certitudine nu va facilita raporturile cu Italia”, a declarat Sandro Gozi şi a subliniat că „pentru noi, este esenţial să existe un membru italian în cabinetul lui Juncker”. Subsecretarul de stat i-a făcut o cerere oficială în acest sens lui Martin Selmayr, dar nimic nu îl obligă pe Jean-Claude Juncker să aibă un colaborator din cea de-a patra ţară cea mai populată din UE.Demisia a picat foarte prost pe fondul cu adevărat tensionat al relaţiilor dintre Italia şi UE. În cursul lunilor octombrie şi noiembrie, premierul Matteo Renzi a avut confruntări cu Comisia Europeană legate de bugetul Italiei pe care l-a prezentat  ca buget  „de relansare”, în timp ce Bruxellesul cerea o corecţie mai netă a traiectoriei deficitului public.

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.