Ministrul Tánczos Barna a explicat, într-un interviu acordat Euronews România, că problema CFR Marfă este una „istorică și structurală”, iar închiderea companiei nu reprezintă o soluție realistă pentru statul român, nici din punct de vedere economic, nici strategic.
El a subliniat că, în timp ce operatorii privați de transport feroviar de marfă înregistrează profituri, compania de stat continuă să acumuleze pierderi masive, rezultat al unui dezechilibru care își are rădăcinile în urmă cu aproape două decenii.
„CFR Marfă a fost un mamut care nu s-a adaptat. Companiile private au crescut pe spatele statului”
Tánczos Barna a rememorat perioada în care, între 2007 și 2008, era secretar de stat la Transporturi, cu responsabilități directe în zona feroviară.
„Sunt sume colosale. Am fost secretar de stat și am dus lupte grele cu sindicatele. Răul a pornit de atunci. În acea perioadă s-au ridicat companiile private pe spinarea companiei de stat. CFR Marfă a fost un mamut care nu a reușit să facă față unei piețe din ce în ce mai flexibile și a pierdut enorm din cota de piață”, a spus ministrul.
Acesta subliniază că simpla închidere a companiei ar crea un dezechilibru major: „Nu este o soluție să închidem CFR Marfă. Cred că se poate consolida. Statul a investit deja într-o nouă structură. Carpatica este pe piață, e o soluție bună, dar nu ne putem opri aici.”
Probleme identice și la CFR Călători: „Nu mai putem privi doar la partea de cheltuieli”
Barna atrage atenția că probleme similare se regăsesc și la CFR Călători, unde statul a finanțat ani la rând un sistem neadaptat la competiție și la cerințele unei piețe moderne.
„Nu putem privi doar la partea de cheltuieli. Trebuie găsite soluții de creștere a veniturilor, să oferim rute mai profitabile, servicii mai bune. Când rutele se suprapun, statul trebuie să aibă o atitudine corectă, nu defavorizatoare — ceea ce s-a întâmplat la CFR Marfă acum 20 de ani.”
Dimensiunea strategică: transportul feroviar, element-cheie în mobilizarea militară europeană
Ministrul subliniază și componenta strategică, discutată la nivel european în contextul conflictelor regionale și al mobilității militare.
„Transportul feroviar este vizat în continuare pentru culoarele verzi militare între țări. Putem asigura acum necesarul de transport marfă dacă închidem CFR Marfă? Carpatica funcționează, dar într-o situație de criză, statul trebuie să aibă capacități proprii.”
Barna a menționat și necesitatea investițiilor masive în infrastructura terestră, inclusiv în capetele de autostrăzi finanțate prin programul SAFE: „Vedem ce se întâmplă la vecini. Mobilitatea militară nu este doar o discuție teoretică.”
SAFE: 17 milioane de euro pentru industria românească de apărare — dar cu o condiție majoră
Întrebat dacă cele 17 milioane de euro alocate României prin programul european SAFE pot relansa industria de apărare, Tánczos Barna a punctat diferența esențială față de achizițiile din trecut.
„Diferența uriașă este că minimum 50% dintre echipamentele cumpărate trebuie produse în România. Asta înseamnă producție autohtonă, dezvoltarea industriei, a capacității de cercetare-dezvoltare, cu aplicare și în civil. Poate mâine-poimâine producem drone pentru agricultură”, a declarat ministrul.
El a subliniat că SAFE este „mai mult decât o achiziție”: este un instrument pentru independența industrială europeană.
„SAFE încurajează colaborarea în producția de echipamente militare, astfel încât Europa să poată sta pe propriile picioare. Cât de eficiente vor fi echipamentele — îi întrebăm pe specialiști. Dar cadrul este unul benefic pentru România.”
Comentează