Premierul Ilie Bolojan a susținut, joi seara, la Antena 3 CNN, că proiectul de reformă a pensiilor magistraților a fost „de fond” și „de bună-credință”, reluând teza că judecătorii Curții Constituționale au reținut în mod superficial doar „o obiecție de formă”. Șeful Guvernului a insistat că Executivul a respectat „cutumele” și deciziile anterioare ale CCR, punctând că, „din presă”, hotărârea ar fi fost luată „cu un scor de 5 la 4”. „Acest proiect nu mimează corecțiile”, a afirmat el, prezentând demersul ca pe o încercare legitimă de a corecta „o problemă majoră” a sistemului.
Bolojan a descris consultarea cu Consiliul Superior al Magistraturii ca pe o formalitate, arătând că avizul este „consultativ” și că Guvernul a „așteptat 9–10 zile” după solicitarea din 22 august, timp în care CSM „ar fi putut să dea orice fel de răspuns”. „Curtea a setat acum acest termen de 30 de zile, pe care noi îl vom respecta”, a spus premierul, sugerând că practica de până acum nu impunea un interval clar de așteptare. El a invocat comunicări prealabile cu CSM, Înalta Curte și Parchetul General și a susținut că Executivul a transmis „un tabel comparativ” cu propuneri.
În același timp, șeful Guvernului a respins ideea unei răspunderi politice pentru eșecul legislativ. A apreciat că patru judecători constituționali ar fi considerat „rezonabil” intervalul de așteptare, iar, pe fond, a readus în discuție „criza bugetară” și „criza de încredere” alimentate, în opinia sa, de „percepția privilegiilor” în justiție. „Pensiile egale cu salariul nu există în Europa. E anormal să ieși la 48–50 de ani la pensie”, a declarat el.
Mesaj dur despre magistrați, cu accent pe „privilegii” și costuri
Deși decizia CCR a stabilit explicit că legea este neconstituțională din cauza nerespectării procedurii de avizare de către CSM, premierul a centrat mesajul pe critica sistemului judiciar. A invocat comparații europene greșite („maxim 70% din media ultimilor ani”) și a susținut că ani la rând pensiile au fost „mai mari decât salariul”, până la plafonarea la „ultimul venit”. „Este o aberație să ieși la 48–50 de ani din punct de vedere al calității actului de justiție și nesustenabil financiar”, a spus Bolojan.
El a legat reforma din justiție de o agendă mai largă de „insănătoșire” a economiei și de creștere a participării pe piața muncii, afirmând că România este „penultima din Europa” la ponderea populației active și că „limitarea pensionărilor anticipate” este esențială. „Un guvern care nu reușește să treacă această măsură nu poate corecta sistemele mai mari”, a insistat premierul, sugerând că schimbările la magistrați ar crea „legitimitate” pentru intervenții în alte corpuri din sectorul public.
În aceeași idee, Bolojan a invocat „peste 20.000 de procese” intentate de magistrați statului, cu „drepturi salariale de peste 2 miliarde de euro”, dintre care „cel puțin un miliard” ar fi fost plătit. A comparat sumele cu costul unui proiect rutier („drumul expres”), argumentând că „nu mai putem merge mai departe în această formulă”. „Nu pot să-mi bat joc de omul care lucrează până la 65 de ani”, a adăugat el.
Fără asumarea încălcării procedurii, cu promisiunea reluării rapide
Premierul a anunțat că, „imediat ce Curtea își va motiva decizia”, Guvernul va relua procedura și va respecta termenul de 30 de zile pentru avizul CSM, dar a menținut narațiunea că avizul este doar „un act formal” fără impact asupra conținutului. „Este un aviz consultativ”, a subliniat Bolojan, reiterând că Executivul ceruse avizul și așteptase „un timp rezonabil”.
În plan tehnic, a spus că discuțiile cu CSM au influențat o versiune de tranziție mai „graduală”: „Inițial, trecerea la 65 de ani era de pe o zi pe alta. A creat tensiune în sistem.” El a susținut că standardele pe care le propune – vârsta de pensionare și rata de înlocuire – se aliniază „practicilor europene” și pot servi ca reper pentru viitoare reforme, inclusiv în Ministerul de Interne, unde „pensionările sunt în jur de 50 de ani”.
Premierul și-a argumentat pozițiile prin prisma nemulțumirilor populare la adresa „privilegiilor”, după care a purces la propriul demers de inflamare a opiniei publice, prin presiune politică asupra sistemului de justiție, însoțită de o culpabilizare a corpului profesional pentru dezechilibre bugetare și lipsa de încredere publică.
Ce urmează legislativ
Bolojan a anunțat reluarea rapidă a proiectului, după publicarea motivării CCR, cu promisiunea respectării noului reper temporal de 30 de zile pentru avizul CSM. A reafirmat că obiectivul este o lege „care nu mimează corecțiile” și care va opera schimbări ce pot fi extinse și în alte sisteme publice. „Important e să facem o lege, dar nu orice lege”, a spus el, revenind la argumentul „justiției sociale”.
Până la o nouă reglementare conformă, rămâne în vigoare cadrul actual, care prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare în magistratură. Etapizarea actuală adaugă patru luni la fiecare an vechime, iar în opinia premierul acest mecanism este prea lent. Pe de altă parte, un calcul matematic simplu arată că orice majorare care adaugă mai mult de un an la fiecare an de vechime necesar pentru pensionare nu mai este o eșalonare, ci un salt direct la vârsta maximă.
Comentează