Premierul Ilie Bolojan a pus presiune publică pe Curtea Constituțională a României, vineri seară, într-un interviu acordat Digi24, sugerând că blocajul apărut în deliberarea legii privind pensiile magistraților ar fi fost provocat de o „minoritate de blocaj” din interiorul Curții. Declarațiile premierului vin pe fondul scandalului legat de lipsa cvorumului la CCR și al acuzațiilor publice privind boicotarea ședințelor de către patru judecători constituționali.
CCR, blocajul deliberărilor și acuzațiile voalate
Ilie Bolojan a afirmat că ar fi fost „foarte bine” ca CCR să se pronunțe cât mai rapid asupra sesizărilor de constituționalitate, pentru a permite intrarea în vigoare a legii promovate de Guvern. „Cu cât aceste decizii se iau mai repede, cu atât legea poate să intre în vigoare și nu să amâne lucrurile”, a declarat premierul, subliniind că Executivul ar fi respectat toate deciziile anterioare ale Curții în materie de pensii ale magistraților.
Fără a susține că deține informații din interiorul CCR, Bolojan a făcut trimitere la relatările apărute în spațiul public, din care, în opinia sa, „pare că, pentru a evita, să spunem, luarea unei decizii, s-a constituit o minoritate de blocaj, dacă pot să spun așa, care a amânat această decizie”. Premierul și-a exprimat speranța că „pe data de 16 ianuarie, deci în această lună, să se ia o decizie”, insistând că proiectul de lege nu ar fi îndreptat „împotriva unei categorii” și nu ar avea legătură cu „o problemă de imagine” sau „ambiția unei persoane sau a unui guvern”.
În argumentația sa, șeful Executivului a invocat ideea de „justețe socială”, afirmând că actualul sistem de pensionare anticipată este nesustenabil. „Nu poți să pensionezi oameni la 48–52 de ani cu pensie cât ultimul salariu, în condițiile în care oamenii lucrează din greu până la 65 de ani”, a spus Bolojan, adăugând că sistemul public de pensii funcționează doar prin „infuzie puternică de la bugetul de stat”.
„Tactici politice de blocaj” și responsabilitatea judecătorilor
Întrebat despreo eventuală legătură politică a judecătorilor care au refuzat să participe la ședințele CCR, premierul a evitat explicit acuzațiile directe, dar a lăsat deschisă interpretarea unei coordonări indirecte. „Încerc să evit să potențez conflicte în interior, pentru că, dacă m-aș apuca să fac considerații legate de o anumită coordonare, lucrurile pot fi interpretate”, a spus Bolojan, adăugând că speră că „înțelepciunea, normalitatea și bunul simț civic” vor prevala.
Premierul a admis că, teoretic, blocajul de la CCR ar putea continua atât timp cât nu este întrunit cvorumul de șase judecători, însă a calificat o astfel de conduită drept „anormală”. „În general, într-un complet, într-o instanță, nu adopți tactici politice de blocaj, de amânare. Rămâi și iei decizii”, a declarat el, subliniind că judecătorii ar trebui să fie prezenți la ședințe și să se pronunțe „așa cum le dictează conștiința”.
Tonul critic a devenit mai accentuat atunci când Bolojan a invocat nivelul de salarizare al judecătorilor constituționali. „Dacă tot ești plătit cu o sumă bună la nivelul României, atunci să-ți faci datoria, inclusiv fiind prezent la ședințe și luând decizii”, a afirmat premierul, formulare care a fost interpretată ca o presiune publică directă asupra CCR.
Modificarea legii CCR
În ceea ce privește ideea modificării legislației de funcționare a CCR pentru a evita blocaje similare, Ilie Bolojan s-a declarat rezervat, afirmând că nu există, în prezent, „o masă critică” pentru o asemenea schimbare. „Sunt adeptul unor propuneri care au o șansă de a fi puse în practică. Altfel, ele sunt doar de profilare politică și nu ajută cu nimic”, a spus premierul, avertizând că modificările repetate ale regulilor pot crea instabilitate instituțională.
Bolojan a revenit asupra ideii că blocajul actual are și consecințe bugetare directe, afirmând că întârzierea reformei pensiilor speciale pune în pericol recuperarea a peste 200 de milioane de euro din fonduri europene. „Indiferent cine este în guvernare, în anii următori trebuie corectate aceste lucruri negative”, a spus el, insistând că „nicăieri nu există astfel de sisteme” de pensionare anticipată.
Polițiștii, militarii, serviciile - următorii pe listă
Premierul a anunțat explicit că, după magistrați, Guvernul va viza și alte categorii profesionale cu regimuri speciale de pensionare, inclusiv polițiști, militari și angajați din structurile de ordine publică și securitate. „Această creștere a vârstei de pensionare trebuie făcută peste tot”, a declarat Bolojan, oferind exemplul polițiștilor criminaliști sau de judiciar, care, la aproximativ 50 de ani, ar fi „la maturitatea experienței profesionale”.
„Îi pensionezi exact când pot să mai lucreze zece ani fără niciun fel de probleme. Așa este în toată Europa”, a susținut premierul, argumentând că menținerea în activitate a personalului experimentat ar duce la servicii publice mai eficiente și la reducerea infracționalității. „Nu la 48, nu la 50, nu la 52 de ani”, a repetat Bolojan, conturând o reformă amplă a sistemului de pensionare, care ar urma să fie aplicată „cât mai repede posibil”.
Comentează