Premium
Cătălin Ivan, candidat la prezidențiale, a declarat, într-un interviu acordat Monitorului Apărării și Securității, că e necesară o analiză strategică a apărării, precizând că în România doar 300 din cele 6.000 de posturi de rezerviști au fost ocupate, în condițiile în care în Polonia sunt 54.000, anunță MEDIAFAX.
Cătălin Ivan a declarat, într-un interviu acordat Monitorului Apărării și Securității, că în România nu a fost făcută o analiză strategică a apărării, pentru a ști exact ce capabilități și infrastructură avem, guvernanți limitându-se la a "bifa" alocarea de două procente din Produsul Intern Brut către Apărare, în 2015 și că aceasta este absolut necesară.
Candidatul la alegerile prezidențiale a mai spus că viitorul șef de stat, în calitate de șef al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), ar trebui să solicite această analiză și a menționat ca soluție pentru implicarea cetățenilor în politica de apărare trupele de rezerviști, despre care a spus însă să sunt insuficiente în momentul de față.
Citește și: Dan Barna, făcut praf de Diaspora: ‘Mânca și nu se mai oprea. Cum să vorbim, să-l oprim din mâncat?’
Redăm integral interviul acordat de Cătălin Ivan:
Reporter: Ce instituții credeți că trebuie prioritar consolidate în următorii cinci ani pentru a se întări securitatea și apărarea la nivel național?
Cătălin Ivan: Principala instituție care trebuie consolidată este Parlamentul. În Parlament, ar trebui să avem dezbateri mult mai consistente, mult mai solide despre ceea ce înseamnă securitatea națională, despre ceea ce înseamnă o strategie națională de apărare, cred că în Parlamentul național ar trebui să luăm decizia dacă rămânem pe această doctrină de apărare colectivă sau reintroducem ideea doctrinei de apărare teritorială în cadrul unei apărări colective. Cred că, în acest moment, poate din lipsă de înțelegere, dar eu cred că mai mult din dezinteres sau incompetență, cum a reieșit și din dezbaterile de astăzi, nu se discută absolut deloc despre o analiză strategică a apărării. Nu știm, în acest moment, cum stăm ca țară din punct de vedere al infrastructurii de apărare, al capacității noastre de a ne apăra teritoriul național.
Am hotărât într-un pact în 2015 că dăm 2% din PIB pentru Apărare, dar de aici înclo, ca să știi pe ce dai banii respectivi, care sunt domeniile prioritare, ar trebui să avem o analiză strategică a Apărării, care nu există. Poate o primă analiză a fost făcută în momentul în care am intrat în NATO, dar oricum a fost o analiză superficială. Noi nu avem o analiză strategică, astfel încât să știm dacă infrastructura face față transportului de trupe dintr-o parte într-alta? Cât durează să transporți trupe din Vest în Est? Din Nord în Sud, să treci munții? Care sunt cele mai bune modalități de apărare a țării? Acești 2% pe ce ar trebui să-i investim prioritar? Și sigur, vorbim despre legea offset-ului, despre industria de apărare a României, care este pusă pe butuci, deci eu cred că în Parlament ar trebui să aibă loc aceste dezbateri mult mai consistent, cred că Președinția, Guvernul ar trebui să fie parteneri în această dezbatere, dar atâta timp cât noi avem o dezbatere politică sterilă pe subiecte mai mult de monden decât subiecte solide, importante pentru țară, sunt slabe șanse, deocamdată.
Reporter: Dumneavoastră ce strategie ați aborda pentru consolidarea securității naționale?
Cătălin Ivan: Imperios necesară este această analiză strategică despre care am vorbit. Noi nu știm în acest moment cum stăm. Starea drumurilor, starea podurilor, situația Armatei. Până să hotărâm ce investim, unde investim, unde ne întărim, ce achiziționăm, ce producem prin industria noastră, trebuie să știm unde suntem. O analiză strategică presupune că cineva își asumă o stare de fapt actuală, clasa politică, Parlamentul, Guvernul ar trebui să-și asume că suntem unde suntem, că dezastrul actual trebuie decontat undeva. Eu cred că aici este principala reticență, de asta nu vor să facă o analiză strategică, pentru că cineva trebuie să-și asume dezastrul în care suntem.
Dăm 2% din buget pentru Apărare, dar nu este suficient pentru că dăm mai mult după urecehe, nu avem în acest moment o strategie proprie a României de apărare sau de securitate. Eu cred că orice discuție, orice analiză trebuie să plece de la o situație de fapt, de la o situație concretă: Care este punctul zero? Unde suntem acum, ca să putem să vedem care este pasul următor. Noi nu știm azi, în România, unde ne aflăm.
Citește și: Descindere în forță la Otopeni, după ce Klaus Iohannis a fost văzut urcând într-un avion privat
Reporter: Considerați că lipsa investițiilor în companii și instituții esențiale pentru securitate a slăbit capacitatea de răspuns a statului în situații de criză?
Cătălin Ivan: Sigur că da. Uitați-vă că noi nu știm în acest moment care sunt prioritățile sau cum prioritizăm amenințările, care ar putea fi cea mai gravă amenințare la securitatea națională ca să știm care sunt instituțiile care ar trebui să reacționeze în timp real la pericolul iminent. Dacă am avea o prioritizare, o strategie făcută în urma unei analize strategice, am ști și cum alocăm fondurile, cum alocăm resursele bugetare, logistice și de resursă umană astfel încât să facem față oricărui scenariu în viitorul apropiat. În acest moment, ne bazăm pe faptul că suntem într-o familie selectă, că facem parte dintr-o apărare colectivă, dintr-o gândire militară colectivă, dar nu este nici pe departe suficient. Eu cred că România trebuie să-și gândească o strategie proprie de apărare, pași concreți în consolidarea acestei strategii în cadrul parteneriatului NATO și nu să se bazeze exclusiv pe reacția partenerilor.
Reporter: Viitorul președinte ce ar trebui să facă? Spuneați că parlamentarii ar trebui să pornească o analiză pentru a vedea care este starea de fapt. Președintele ce ar trebui să facă ?
Cătălin Ivan: Ar trebui să ceară această analiză. S-a bifat pur și simplu acel pact pentru 2% în 2015, dar a fost doar o bifă pusă pe o foaie de parcurs. Nimic după acest moment nu a însemnat o consolidare a capacității de apărare teritorială a României. Eu cred că, dincolo de bifele pe care le punem și pe lângă faptul că ieșim public și ne asumăm anumite merite, în urmă trebuie să rămână ceva concret, ceva consolidat. Președintele, ca șef CSAT, poate să ceară această analiză strategică, poate impune pe agenda publică această analiză, sigur că nu o face Președinția ca instituție, dar, așa cum s-a semnat acel pact, foarte bine putea să urmeze această analiză strategică și, sigur, legea offset-ului, legea apărării, care trebuie amendată în puncte esențiale.
Președintele are un rol activ în ceea ce privește gândirea strategică de apărare a României sau de securitate națională, iar în acest moment, nu cred că avem un președinte care să-și fi asumat acest rol. Avem un președinte care a bifat un moment la presiune externă, acel moment 2015 venea pe fondul unor dezbateri în interiorul NATO, cine și cu cât contribuie la bugetul Alianței și erau nemulțumiri în principal din partea Statelor Unite că state membre nu contribuie suficient la bugetul Alianței și că America n-ar mai fi dispusă să dea cât a dat până atunci și atunci și-au asumat toate statele membre să contribuie cu minim 2% din bugetul național. Deci la presiune externă s-a bifat acest pact, dar după acest pact nu a mai urmat nimic concret.
Citește și: Cutremur pe scena politică! Decizia care răstoarnă condamnarea lui Liviu Dragnea
Reporter: Cum pot fi implicați mai mult cetățenii într-o strategie pentru asigurarea securității naționale? Ce ar putea face politicienii să anime mai mult cetățenii?
Cătălin Ivan: Educația privind Apărarea ar trebui să înceapă din liceu. Se întâmplă în tot mai multe state și dăm exemplul facil - Polonia pentru că pe flancul estic, ei sunt în Nord-Est, noi suntem în Sud-Est, cumva similare ca situații. Uitați-vă situația rezerviștilor în Polonia și în România. În Polonia, în acest moment, există 54.000 de rezerviști care oricând pot interveni în situații de calamitate, în situații neprevăzute, dar și în situații de conflict militar, au pregătire permanentă, sunt posturi bugetate de la bugetul național, eu beneficiază de un anumit sprijin financiar.
În România au fost bugetate câteva mii, cred că 6.000 de posturi, dar în condiții total sau deloc motivante pentru cei care ar fi intrat în acest trupe de rezerviști. Gândiți-vă că din 6.000 de posturi de rezerviști, în acest moment sunt ocupate 300. Comparăm 300 de posturi în România cu 54.000 în Polonia. Vorbim nu doar de situații de război, ci și de situații de calamitate, de situații de urgență când aceștia intervin în timp real și salvează vieți, salvează situații. Asta ar fi o soluție pe care o avem la îndemână, o lege care să fie mult mai favorabilă pentru cei care vor să se înroleze ca voluntari rezerviști și care să contribuie real la viața de zi cu zi a societății.
