Autostrada care va lega Moldova de centrul țării, traversând Carpații Orientali, prinde contur în această perioadă, pe măsură ce se realizează studiul de fezabilitate. O schimbare semnificativă a proiectului apare în apropiere de Brașov, unde traseul a fost modificat pentru a crea „o cocoașă” care ocolește o zonă sensibilă și trece printr-un tunel.
Autostrada A13, care va avea aproximativ 172 de kilometri, va porni din zona Codlea, lângă Brașov, va traversa Carpații Orientali și va ajunge la Răcăciuni, la intersecția cu A7, mai la sud de Bacău. Studiul de fezabilitate, aflat în desfășurare, include și stabilirea traseului final al drumului de mare viteză.
Modificarea traseului și tunelul de sub dealul Lempeș
O modificare a traseului a fost realizată la nord de Brașov, în zona Hărman, unde compania de armament de stat Carfil are două poligoane și a cerut ca autostrada să le ocolească. Pentru a evita zona sensibilă, traseul a fost mutat mai la sud, făcând un ocol al localităților Hărman și Prejmer. Noul traseu presupune și un tunel de 500 de metri în zona dealului Lempeș, între Sânpetru și Hărman, acolo unde traseul intersectează o arie naturală protejată.
Recent, Asociația Construim România a criticat Compania de Investiții Rutiere, acuzând-o că a ales un ocol mult prea mare în detrimentul unei variante mai drepte și mai scurte, prin nordul poligoanelor Carfil. Asociația susține că „modificarea presupune în realitate aproximativ 18 km suplimentari pe traseul principal al autostrăzii”, ceea ce ar genera un cost suplimentar de aproape jumătate de miliard de euro și propune o variantă alternativă prin nordul localității Bod, care ar scurta distanța Brașov-Bacău.
De ce a fost aleasă „cocoașa”
Într-un interviu pentru HotNews, directorul general CNIR, Gabriel Budescu, explică de ce a fost luată decizia de a realiza o „cocoașă” a autostrăzii în zona Brașovului și comentează propunerea societății civile privind o variantă mai scurtă. „Din câte am văzut eu, au tras doar o linie pe hartă, cu aplicația de măsurare, au făcut niște segmente de linie, e cea mai fericită soluție de a proiecta un traseu. Nu știu nici dacă au avut în vedere toate constrângerile noastre din zona respectivă. Am mai avut discuții cu cei de la Pro Infrastructura care ne-au întrebat cum și de ce am făcut acolo traseul”, spune Budescu.
„Dacă ne întrebau, la noi era toată deschiderea și le dădeam și lor să vadă și de ce am ajuns la varianta asta. Acum revenind la traseu efectiv, acolo într-adevăr cei de la Carfil au o investiție, ne-au notificat, ne-au dat o zonă pe care nu aveam voie să intrăm și a trebuit să găsim o altă variantă traseu. Cerința dumnealor a fost să evităm total o anumită arie, ne-au dat niște cercuri. Nu se poate nici pe dedesubt, prin tunel, zona e încadrată ca obiectiv SEVESO, iar un tunel oricum ar fi fost lung și destul de scump”, explică Budescu.
El adaugă că o variantă de traseu prin nord ar fi implicat trecerea printr-o rezervație naturală. „Este varianta propusă acum în spațiul public de către această asociație, dar trecerea printr-o rezervație implică un acord de mediu foarte greu de obținut, am putea sta cu el câțiva ani de zile chiar. Dacă am trece pe acolo ar rezulta un tunel de vreo 4 km, în total traseul prin rezervație era undeva la 6 kilometri, deci 4 din 6 erau tunel. Dar chiar dacă treci prin tunel prin rezervație tot nu e ușor, sunt și acolo niște implicații.”
Avantaje pentru dezvoltarea zonei metropolitane
Budescu compară traseul-ocol de la sud cu celebra „Cocoașă de la Focșani”, unde A7 ocolește puternic conturul municipiului. „Avem acest ocol, această cocoașă, dar a trebuit să ținem cont de toți factorii și limitările. Am avut discuții și la consiliile județene, și la UAT-urile care ne-au solicitat pe unde am putea să trecem. Am avut și solicitări de la unele UAT-uri care n-au fost de acord să treacă traseul pe la ei, riscam să nu primim aviz și să pierdem apoi timp în instanță, să pierdem finanțare. Și sunt mai multe constrângeri – PUZ-uri, rețele de utilități”.
El mai subliniază avantajele traseului pentru dezvoltarea zonei metropolitane Brașov. „Ok, dacă mă duc pe zona asta mai jos la câmpie, fac un ocol, dar s-ar putea în zona aia să pot să dezvolt apoi, să dezvolt infrastructură, să ai o zonă industrială. La nord, pe dealurile acelea, nu se vor putea construi niciodată hale sau fabrici. Noul traseu are acest avantaj că se apropie cumva mai mult de zona metropolitană, ai intersecții cu drumuri naționale, acces la zone cu utilități, rețele electrice, adică poți să dezvolți zona mai bine.”
Odată finalizat studiul de fezabilitate, tronsonul nord de Brașov va fi scos cu prioritate la licitație. „Probabil tot ce deservește ca și varianta de ocolitoare Brașov, toată zona de nord va fi licitată. O vom împărți în trei, cam în trei loturi, aș vedea eu. Odată finalizat Studiul de Fezabilitate o să vedem cum putem să împărțim astfel încât să aibă și funcționalitate separată. La ora actuală, termenul contractual e septembrie 2026 pentru finalizarea studiului de fezabilitate, dar probabil proiectantul nu se va încadra, se va mai prelungi până la începutul lui 2027. Asta înseamnă că anul 2027 va fi anul de lansare a licitațiilor pentru primele tronsoane din A13”, spune Budescu.
Comentează