Premium
Pasajul Europa Unită din Sectorul 4, unul dintre cele mai moderne și mai importante obiective de infrastructură rutieră mare din Capitală, a dat testul rezistenței. Timp de două zile, pasajul suprateran, construit la intersecția dintre B-dul Alexandru Obregia, B-dul Metalurgiei și Șos. Turnu Măgurele, a trecut printr-o serie de verificări, menite să urmărească și să ofere informații despre comportamentul real al întregii suprastructuri, în vederea punerii în circulație, în condiții de maximă siguranță.
Elaborate și coordonate de către specialiștii Universității Tehnice de Construcții București, testele au fost realizate în două etape, și anume, încercarea în regim static de încărcare și încercarea în regim dinamic de încărcare. În ambele faze, s-a urmărit modul în care Pasajul Europa Unită se comportă la condițiile de trafic și cum răspunde la normele de siguranță în exploatare.
Astfel, primul test realizat a fost cel static, care a constat în dispunerea pe suprastructura podului a unui convoi de opt camioane, cu o greutate de câte 40 de tone fiecare, ce au fost amplasate în diverse zone ale pasajului, astfel încât să corespundă celor mai dificile și defavorabile situații de încărcare. Totodată, în punctele de staționare ale camioanelor, au fost montați senzori topografici de mare precizie, care au colectat datele, pe baza cărora, ulterior, cu ajutorul unor programe specifice de prelucrare a datelor geodezice, s-au făcut măsurătorile. Rezultatele testelor vor fi comunicate zilele următoare.
„S-au efectuat testele dinamice, iar zilele trecute s-au efectuat testele statice, niște faze obligatorii pentru recepția acestei construcții, pentru că, vă garantez, că nu vom da drumul la această investiție fără să efectuăm toți pașii legali și, mai ales, fără să avem recepția. Momentul estimat al deschiderii pasajului este undeva la sfârșitul acestei luni, sperând ca până la data de 1 decembrie acest pasaj să poată fi funcțional. Aceasta este doar o piesă din puzzle-ul proiectat pentru inelul median. Am început deja activitățile pentru al doilea pasaj, cel de peste Șoseaua Berceni, unde am finalizat exproprierile și am început organizarea în vederea devierii utilităților. O a treia piesă din acest puzzle este un alt pasaj subteran, ce va fi amplasat sub Șoseaua Olteniței și va face legătura cu pasajul Nicolae Grigorescu pe deoparte, și cu Calea Vitan de cealaltă parte, a acestei investiții. Toate acestea sunt vitale pentru traficul rutier din zona de Sud a Capitalei, o zonă care este în continuă expansiune pentru că, DA, ceea ce ne-am propus în acești ani, ca Sectorul 4 să devină Capitala Capitalei, începe să devină realitate” , a declarat Daniel Băluță, primarul Sectorului 4, care a făcut referire și la proiectele derulate în vederea extinderii magistralelor de metrou.
„Aceste investiții de infrastructură rutieră sunt însoțite de deschiderea stației de metrou Tudor Arghezi și vreau să vă reamintesc că pe data de 15 Noiembrie va fi dată în folosință, atât stația de metrou, cât și parcarea aferentă, motiv pentru care îi invit pe locuitorii din București să folosească aceste elemente de infrastructură. Vom continua cu extinderea magistralei M2 de metrou, și sperăm ca în prima jumătate a anului 2024 să putem ridica în SICAP procedura de licitație publică pentru acest obiectiv extrem de important și, nu în ultimul rând, pentru magistrala M4 de metrou“.
În afara testelor statice, Pasajul Europa Unită a fost supus și testului dinamic, pentru care s-a folosit un singur vehicul, cu o greutate de 40 de tone, care a circulat pe pod, cu viteze constante diferite, respectiv de 10 km/h, 30 km/h, 50 km/h și 70 km/h. Mai mult, la aceste viteze de deplasare, camionul de probă a fost nevoit să treacă peste un prag artificial realizat, pentru producerea unui eventual șoc vertical asupra tablierului pasajului. Pentru realizarea măsurătorilor, s-au înregistrat așa numitele accelerații verticale ale podului, produse în timp real, pe toată durata deplasării camionului pe pasaj, în trei etape distincte: cea premergătoare șocului, în momentul șocului și după producerea acestuia, când se consideră că podul vibrează liber. Datele obținute vor fi prelucrate în cel mai scurt timp posibil.
“Obiectivul acestor încercări este acela de a compara parametrii reali care se obțin în teren la încercări cu ceea ce se obține pe modelele de calcul în faza de proiectare a oricărei structuri. Testele statice de vineri au constat în măsurarea unor deplasări de cale în secțiuni cheie ale structurii. Testele dinamice au drept scop măsurarea în regim dinamic a unor parametri care vor măsură accelerațiile verticale pe trei direcții, în secțiuni relevante ale structurii. Testele dinamice sunt ceva mai importante decât cele statice, pentru că ele sunt cele care indică răspunsul real al structurii”, a precizat profesorul Ionuț Răcănel, directorul Departamentului de Rezistența Materialelor, Tuneluri și Poduri din cadrul Universității Tehnice de Construcții București.
Prezent la efectuarea testelor dinamice, prefectul Capitalei, Rareș Hopincă, a subliniat importanța unor astfel de investiții.
„Astfel de proiecte, în opinia mea, reprezintă proiectele serioase de care Capitala României are nevoie. Vorbim despre dezvoltare integrată și este foarte important să înțelegem ce înseamnă acest lucru. Asta înseamnă să redai unei comunități toate mijloacele pentru creșterea nivelului de trai, obiectiv pe care cred că ar trebui să îl aibă fiecare administrație din România. Este absolut necesar ca proiecte de acest tip să fie realizate în tot orașul. Următorul pas, cu siguranță, că îl va reprezenta atragerea de locuri de muncă, aici aproape de locuințele oamenilor. Așa trebuie să se dezvolte astfel de proiecte, și ele trebuie date ca exemple de bune practici în alte zone”.
Început în februarie 2022, noul pasaj suprateran din Sectorul 4 are o lungime totală de 653 metri, însemnând un pod și două rampe de acces, una dinspre strada Caporal Luică, iar cealaltă dinspre strada Sergent Ion Iriceanu. Proiectat și construit pentru a fluidiza traficul într-una dintre cele mai aglomerate intersecții din Capitală, pasajul are două benzi de circulație pe sens, dispuse pe o parte carosabilă cu o lățime de 15 metri.
Suprastructura pasajului, de tip mixt oțel-beton, se sprijină pe patru elemente de rezistență (două pile și două culee masive din beton armat), iar fiecare dintre acestea au ca fundație câte opt piloni forați la o adâncime de 25 de metri și cu un diametru de 1,5 metri.
Totodată, dincolo de componentele ce țin de stricta utilitate a pasajului, pe lângă funcția de fluidizare a circulației din zonă, acest obiectiv de investiții va deveni și un reper, din punct de vedere arhitectural, datorită sistemului de iluminat de tip Vortex, montat pe pasaj.
Menționăm faptul că, în vederea dării în circulație, la nivelul autorității locale a Sectorului 4, s-a constituit o comisie de recepție, care va analiza toate documentele precum și modul în care a fost construit pasajul, ce va putea fi dat în circulație după efectuarea recepției.
