Guvernatorul Băncii Centrale a Portugaliei, Alvaro Santos Pereira, a anunţat că furtunile care au afectat ţara în ianuarie şi mijlocul lui februarie au provocat pagube masive, cauzând un declin al economiei în primul trimestru din 2026, transmite Reuters.
Furtunile au dus la pierderi economice severe, provocând daune activelor fizice ale companiilor, perturbând lanţurile de aprovizionare, şi ar putea afecta riscul de credit pentru sistemul bancar portughez, a explicat Santos Pereira. Acesta a apreciat că şi gospodăriile au fost afectate în urma daunelor suferite de locuinţe şi a scăderii veniturilor, scrie Agerpres.
"Există un declin al activităţii economice în primul trimestru din 2026" din cauza furtunilor. Impactul exact va fi anunţat miercuri, la publicarea buletinului economic lunar de către Banca Portugaliei, a declarat Santos Pereira.
Înaintea furtunilor, instituţia şi Guvernul estimau că economia portugheză va creşte cu 2,3% anul acesta, după un avans de 1,9% anul trecut.
Peninsula Iberică s-a confruntat cu o serie de furtuni care au adus ploi torenţiale, fulgere, ninsori şi rafale puternice în ultimele luni. Iniţial, Guvernul de la Lisabona a previzionat la peste patru miliarde de euro costurile directe legate de reconstrucţie, şi a alocat 2,5 miliarde de euro în împrumuturi şi stimulente pentru a sprijini reconstrucţia în urma furtunii Kristin, din ianuarie. O nouă furtună, Leonardo, a afectat Peninsula Iberică în februarie, cauzând şi mai multe pagube, zeci de mii de locuinţe şi peste 4.000 de companii fiind afectate, potrivit estimărilor Guvernului.
Băncile au permis companiilor şi gospodăriilor amânarea achitării creditelor. Printre efectele furtunilor se află creşterea inflaţiei pe termen scurt şi mediu, în urma pierderilor din sectorul agricol, iar unele afaceri ar putea să nu se mai redeschidă, a apreciat guvernatorul Băncii Centrale a Portugaliei.
În sens pozitiv, furtunile ar putea stimula modernizarea ţării şi investiţii mai mari în prevenţie şi rezilienţă, pe care Santos Pereira le-a numit esenţiale, şi a cerut autorităţilor să treacă de la o planificare reactivă la o planificare proactivă a fenomenelor meteo extreme.
Comentează