Președintele Nicușor Dan a început consultările cu magistrații, la Cotroceni, întregul eveniment fiind transmis public pe canalul oficial al Administrației Prezidențiale.
11 magistrați au venit la Palatul Cotroceni pentru discuții cu președintele Nicușor Dan despre situația din justiție.
„Cred că trebuie să avem o discuție despre sistemul de justiție. Este o discuție publică. Am avut foarte multe materiale de la dumneavoastră pe care le-am parcurs”, a spus președintele, la întâlnirea de luni cu magistrații, la Cotroceni.
Se lansează acuzații grave la Cotroceni
Președintele Nicușor Dan le-a cerut magistraților să prezinte problemele pe care le întâmpină în justiție și le-a mulțumit pentru faptul că au curajul să vină public și să vorbească.
La întâlnirea cu președintele, magistrații au lansat acuzații foarte grave și susțin că în sistemul de justiție s-a format un ”sistem oligarhic”, cu centrul de putere la ICCJ și CSM.
De asemenea, magistrații au acuzat limitarea posibilității de a promova în sistem și explică că întreaga procedură care reglementează cariera magistraților este ”profund deficitară”.
Liviu Cărneci, judecător în cadrul Tribunalului Covasna: Abuzurile nu sunt identificate și corectate din interior
Liviu Cărneci, judecător în cadrul Tribunalului Covasna, a continuat discuția.
„Am comunicat către administrația prezidențială două cazuri punctuale care ar putea să prezinte caracteristicile unor abuzuri. Acestea nu cred că sunt simple accidente, ci simptome ale unui sistem profund disfuncțional. Problema reală este că sistemul de justiție nu dispune de mecanisme interne reale de autocorecție.
Abuzurile nu sunt identificate și corectate din interior, pentru că puterea este concentrată excesiv la vârf, într-un mod care permite controlul informal al carierei tuturor magistraților și selecția oamenilor care optează pentru funcții de conducere după alte criterii decât cele meritocratice. În ultimii ani, cred că s-a consolidat un sistem oligarhic în justiție, al cărui centru de greutate se află la vârful ÎCCJ și al CSM-ului. Prin legile de justiție adoptate în anul 2022 s-au creat pârghii suficiente pentru a se tria și fixa în timp anumite funcții cheie în ierarhia sistemului judiciar”, a spus Liviu Cărneci.
Dragoș Călin, președintele Asociației Forumului Judecătorilor din România
„Este extrem de important ca aspecte care constituie, de fapt, regrese ale sistemului judiciar și care derivă din legile care au fost adoptate în 2022 să fie cunoscute de întreaga opinie publică. Sunt chestiuni pe care trei asociații foarte mari de judecători și procurori, Forumul Judecătorilor, Mișcarea pentru Apărerea Statului Procurorului și Inițiativa pentru Justiție, le-au indicat încă din 2022.
Am spus că, în situația în care aceste legi vor fi adoptate, se va ajunge la astfel de deficiențe. Și credem că, independent de situațiile particulare pe care mulți dintre colegii noștri le-au prezentat, singura soluție importantă pentru a putea remedia cumva aceste aspecte este o modificare rapidă a legilor justiției”, spune Dragoș Călin, președinte al Asociației Forumului Judecătorilor din România.
El a afirmat că organisme internaționale, printre care Comisia de la Veneția, OCDE și OSCE, au criticat legile justiției.
„Spre exemplu, Comisia de la Veneția a cerut în două vize consultative revenirea competenților de urmărire penală reflectorilor magistrați la Direcția Națională Anticorupție, apoi este Organizația de Dezvoltare și Cooperare Economică. România dorește să fie parte a acestei organizații internaționale și, în niște rapoarte de parcurs, această organizație a criticat lipsa examenelor meritocratice de promovare, atât pentru funcții de execuție cât și pentru funcții de conducere în întreg sistemul judiciar, îndeosebi la Înalta Curte de Casație și Justiție. De asemenea, aceeași organizație a cerut că în justiție există posibilitatea ca judecătorii procurării să devin avertizori de integritate, adică sunt aspecte care ar trebui reglementate legal. Mai departe, Comisia de la Veneție a miss un aviz urgent pentru că legile justiției din 2022 au fost votate și adoptate înainte de publicarea acestui aviz”, adaugă Dragoș Călin.
Nicușor Dan anunță referendum în justiție
Şeful statului a anunţat că va iniţia în luna ianuarie un referendum în rândul corpului magistraţilor, cu întrebarea: ”CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar”? iar dacă răspunsul e că nu reprezintă interesul public, ”CSM va pleca de urgenţă”.
Preşedintele a spus că au existat mesaje de intimidare.
”Am ajuns inclusiv la probleme nepotrivite cu importanţa, să vină fiecare pe rând, să stea în diferite săli, de aici, să nu se intersecteze, sau chiar colegii mei să-i preia din benzinării din Bucureşti ca să nu se vadă că ei sunt în Palatul Cotroceni”, a arătat el.
”Totuşi e o chestiune foarte serioasă, nu vorbim de reţele de trafic de persoane sau cine ştiu eu ce, vorbim de a treia putere în statul ăsta. Prin urmare, am decis că mâine, la ora 10.00, vom face o discuţie publică cu cei care doresc, să spunem, public, să transmită un mesaj. Iar toate discuţiile private în regim de confidenţialitate vor fi reprogramate. Tot cei care solicită o întâlnire în regim de confidenţialitate cu noi o vor avea, dar nu mâine”, a mai spus preşedintele. Sâmbătă, Nicuşor Dan a anunţat sâmbătă , într-o postare pe Facebook, că a primit de la magistraţi sute de pagini de materiale relevante despre problemele din justiţie.
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat duminică, că va iniţia în ianuarie un referendum în rândul corpului magistraţilor, cu o singură întrebare: ”CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar”? iar dacă răspunsul e că nu reprezintă interesul public, ”CSM va pleca de urgenţă”. Şeful statului a arătat că în esenţă, concluzia acestor sesizări primite din partea magistraţilor arată că există o categorie de magistraţi, membri ai CSM-ului, conduceri ale instanţelor, care nu acţionează în interes public, ci care acţionează în interesul unui grup pe care îl constituie şi că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acţiunea, de multe ori, discreţionară a acestui grup de persoane.
El mai spune că ”inclusiv promovările de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-au făcut pe criterii de obedienţă faţă de acest grup care conduce sistemul de justiţie şi nu pe criterii de profesionalism”.
Comentează