Un nou protest a avut loc vineri seară în București, pentru a treia zi consecutiv, în contextul documentarului Recorder despre justiție, însă mobilizarea din Piața Victoriei a fost una redusă. Potrivit imaginilor din piață, la manifestație au participat aproximativ 200 de persoane, un număr modest raportat la gravitatea acuzațiilor invocate și la pretenția de reprezentativitate a mesajului transmis.
UPDATE ora 21.00 - Aproximativ 2000 de persoane s-au strâns la protestul din Piața Victoriei.
UPDATE - În Piața Victoriei s-au mai strâns protestatari. Numărul acesta este de cel mult 500, în ciuda afirmațiilor organizatorilor că ar fi depășit 1000 de participanți.
Protestatarii au cerut din nou „independența justiției”, deși se cere și intervenția politicului în justiție, și plecarea unor oficiali considerați responsabili, dar demonstrația s-a desfășurat într-un cadru restrâns, fără o participare semnificativă din partea publicului larg. Prezența scăzută ridică semne de întrebare cu privire la susținerea reală de care se bucură acest tip de protest în societate.
Scandările au vizat în principal conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție, numele Liei Savonea fiind frecvent menționat, alături de mesaje generale împotriva „corupției” din justiție. De asemenea, s-a cerut demisia ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiției, fără ca protestatarii să formuleze solicitări concrete sau soluții articulate.
Protest redus, revendicări maximale
Manifestația vine pe fondul promovării intense a unei scrisori publice semnate de magistrați, prezentată drept un semnal major de alarmă din interiorul sistemului. În realitate, documentul este susținut de un număr limitat de magistrați activi, iar amploarea sa este mult mai redusă decât lasă să se înțeleagă discursul public asociat protestelor.
Scrisoarea este deschisă de Laura Codruța Kövesi, șefa Parchetului European, și invocă existența unor „probleme sistemice” în justiție, susținând că acestea nu ar fi cazuri izolate. Textul vorbește despre „curaj”, „integritate” și „reformă reală”, însă fără a indica responsabilități clare sau mecanisme concrete de corectare a disfuncționalităților reclamate.
Mesajul a fost lansat inițial cu 178 de semnături, iar ulterior numărul acestora a crescut până la aproximativ 9% din numărul total al magistraților, fiind anunțată intenția de a continua completarea listei.
Acuzații grave, susținere limitată
Contextul protestelor este legat de intervenția publică a judecătoarei Raluca Moroșanu, de la Curtea de Apel București, care a afirmat că susține declarațiile judecătorului Laurențiu Beșu din documentarul Recorder. Moroșanu a descris mediul profesional drept „toxic și încordat”, acuzând presiuni și amenințări cu acțiuni disciplinare.
Declarațiile sale, făcute înaintea unei conferințe de presă oficiale a conducerii Curții de Apel București, au fost catalogate de unii magistrați drept gesturi individuale, care nu reflectă poziția instituției sau a majorității judecătorilor. Ulterior, conducerea CAB a cerut verificarea tuturor acuzațiilor formulate în spațiul public.
Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a subliniat că doar instituțiile abilitate pot stabili adevărul și a avertizat că „legea nu se schimbă în stradă prin manipulare”, o poziție care contrastează cu mesajele radicale promovate la proteste.
Anchete anunțate, nu verdicte
În urma documentarului „Justiție capturată”, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a decis sesizarea Inspecției Judiciare pentru a verifica informațiile prezentate. Demersul instituțional indică faptul că acuzațiile urmează să fie analizate prin proceduri legale, nu validate prin presiune publică sau manifestații de stradă.
În acest context, atât protestul din Piața Victoriei, cât și petiția magistraților par să aibă un impact mai degrabă simbolic, cu o susținere limitată și un mesaj generalizat, care riscă să amplifice tensiunile din sistem fără a contribui la clarificarea responsabilităților sau la soluții concrete pentru problemele reclamate.
Comentează