Lipsită de mijloace antiaeriene suficiente pentru a se proteja de potopul de foc rusesc, Ucraina îşi presează aliaţii să stabilească o zonă de excludere aeriană în vestul teritoriului său cu ajutorul unor sisteme antiaeriene desfăşurate în Polonia şi în România, pentru a crea astfel un scut aerian care să protejeze industria, infrastructura energetică şi populaţia civilă, relatează vineri AFP, informează Agerpres.
"Nu înţeleg de ce NATO nu desfăşoară baterii Patriot de-a lungul graniţei poloneze. La urma urmei, rachetele ruseşti au intrat deja în spaţiul aerian polonez şi românesc. Acest lucru ar proteja graniţele Poloniei şi României şi ar crea o zonă sigură în vestul şi sudul Ucrainei', susţine deputatul ucrainean independent Oleksii Goncearenko.
"În sectorul energetic, situaţia este extrem de dificilă" în urma bombardamentelor ruseşti, avertizează un înalt oficial de securitate ucrainean, care se teme că va fi tot mai greu pe măsură ce se apropie iarna.
"Sunt în desfăşurare discuţii" cu aliaţii occidentali despre această "zonă de interdicţie aeriană" deasupra vestului Ucrainei, dar "nu este o decizie uşor de luat", explică acelaşi oficial. Ţările occidentale au grijă să nu se implice frontal împotriva Rusiei, ceea ce "face ca procesul să fie lent şi discret", adaugă el.
Urmează summitul NATO
Subiectul ar putea fi abordat la summitul NATO de la Washington la începutul lunii iulie, potrivit vicepremierului ucrainean Olga Stefanicina. "Facem tot ce putem să mobilizăm suficientă apărare antiaeriană pentru a permite ţării să continue să funcţioneze pe tot parcursul acestui război", a declarat ea.
Această cerere a fost repetată de mai mulţi oficiali civili şi militari ucraineni întâlniţi de AFP la Kiev, în cadrul unei vizite organizate de Institutul Francez de Relaţii Internaţionale (IFRI) şi think tank-ul ucrainean New Europe Center.
Ideea creării unui scut aerian care să protejeze Ucraina de atacurile cu drone şi rachete ruseşti a fost avansată iniţial de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski după atacul Iranului asupra Israelului în aprilie.
Israelul a doborât în acel atac 99% din dronele şi rachetele iraniene, beneficiind şi de ajutorul aliaţilor săi, în special SUA, dar şi Marea Britanie şi Franţa, ale căror avioane de luptă au acţionat pentru doborârea acestor ţinte, la operaţiunea de respingere a atacului participând de asemenea nave militare americane echipate cu sisteme anti-rachetă.
Cererea lui Zelenski
Ulterior, preşedintele ucrainean a sugerat că un sistem similar ar trebui replicat de asemenea pentru apărarea Ucrainei şi că aliaţii occidentali ar trebui să ofere ţării sale acelaşi nivel de asistenţă militară pe care-l oferă Israelului.
Ministrul ucrainean de externe Dmytro Kouleba s-a lansat şi el în dezbaterea pe acest subiect la sfârşitul lunii mai, invocând că "nu există niciun argument juridic, de securitate sau moral care să-i împiedice pe partenerii noştri să doboare de pe teritoriul lor rachete ruseşti deasupra teritoriului Ucrainei", dar fără a detalia modalităţile acestui scenariu.
Preşedintele Zelenski cere insistent de mai multe luni sisteme antiaeriene suplimentare, mai ales cel puţin încă şapte baterii Patriot, dar ţările ce dispun de astfel de sisteme sunt reticente să le furnizeze întrucât ele sunt parte integrantă a sistemelor naţionale de apărare antiaeriană.
România oferă un sistem Patriot
Totuşi, România tocmai a promis că îi va dona un sistem Patriot, iar Statele Unite au decis să suspende mare parte din contractele externe pentru a furniza cu prioritate Ucrainei rachete antiaeriene timp de şaisprezece luni, astfel încât armata ucraineană să-şi poată reface stocurile.
În acest timp, jumătate din capacitatea naţională de producţie de energie electrică a Ucrainei a fost distrusă în atacurile ruseşti cu drone şi rachete din ultimele luni. În fiecare săptămână, rachetele şi dronele ruseşti lovesc reţeaua energetică ucraineană, provocând întreruperi zilnice de curent care afectează aproape întreaga populaţie.
După ce din octombrie 2022 a bombardat luni la rând reţelele de distribuţie a energiei ucrainene, Rusia se concentrează acum pe distrugerea instalaţiilor de producţie, care sunt mult mai scumpe şi necesită ani de zile pentru a fi reparate. Moscova ţinteşte şi rezervele de energie ale ţării, dorind să lovească inclusiv un depozit subteran de stocare a gazelor aflat la trei kilometri sub pământ în vestul Ucrainei.
Cel mai recent atac rusesc cu drone şi rachete a avut în urmă cu o săptămână, acesta fiind, potrivit Moscovei, o acţiune represalii în urma atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor ruseşti.
Ucraina a efectuat de la începutul anului zeci atacuri cu drone asupra Rusiei, ca tactică de război asimetric în timp ce pe frontul terestru trupele ucrainene pierd teren în faţa acţiunilor ofensive desfăşurate de armata rusă pe diferite sectoare ale frontului.
Reacția Rusiei după ce România a oferit sistemul Patriot către Ucraina
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a reacționat dur la anunțul potrivit căruia armata română va cumpăra 54 de obuziere autopropulsate K9 „Thunder” produse de Coreea de Sud, afirmând că „este foarte posibil” ca această aprovizionare militară să fie „transformată într-o contribuție plătită din buzunarul României pentru a amâna inevitabila înfrângere a forțelor armate ucrainene”.
„Acționând la ordinele de la Washington, autoritățile sud-coreene și române se implică din ce în ce mai mult în aprovizionarea cu arme și muniții regimului de la Kiev. În același timp, Seulul și Bucureștiul au lăsat în uitare interesele propriilor cetățeni și le ascund costurile și consecințele unei astfel de linii. Pe fundalul situației militaro-politice fără precedent în Asia și Europa, ei asigură populația de siguranța presupusă absolută a aliaților americani. Ignorând problemele socio-economice în creștere, aceștia folosesc pe scară largă banii contribuabililor pentru a sprijini regimul de la Kiev.
Zilele trecute s-a anunțat că partea română a fost de acord cu cererea Washingtonului de a transfera în Ucraina unul dintre sistemele scumpe de rachete antiaeriene Patriot achiziționate anterior de la americani.
Cu un asemenea nivel de conformare la presiunea externă, este foarte posibil ca aprovizionarea cu obuziere sud-coreene în valoare de aproape 1 miliard de dolari va fi transformată într-o contribuție plătită din buzunarul României pentru a amâna inevitabila înfrângere a forțelor armate ucrainene”, susține Maria Zaharova într-un briefing de presă.
Exemplul Slovaciei
Preşedintele Peter Pellegrini a cerut vineri soluţii din partea NATO şi a aliaţilor săi pentru a-şi proteja spaţiul după ce Slovacia a rămas fără sisteme de apărare antirachetă pe teritoriul său deoarece le-a cedat Ucrainei pentru ca aceasta să facă faţă invaziei ruse, informează EFE.
"Acum este crucial pentru Slovacia să negocieze cu dumneavoastră şi cu aliaţii NATO cum să ne protejăm spaţiul aerian", a afirmat preşedintele Pellegrini într-o declaraţie pentru presă fără întrebări, alături de secretarul general Jens Stoltenberg, cu ocazia unei vizite la sediul Alianţei Nord-Atlantice.
Şeful statului slovac a considerat că este "esenţial în acest moment" pentru ţara sa să găsească "soluţia de a apăra spaţiul aerian, deoarece multe lucruri se pot întâmpla în viitor"."Nu ar fi corect dacă flancul estic şi această ţară de la graniţa de est a NATO, o ţară care are o graniţă cu vecina noastră Ucraina, să fie, în prezent, neprotejate", a subliniat el.
Preşedintele slovac a reamintit că ţara sa a livrat Ucrainei un sistem antirachetă S-300 la scurt timp după începerea războiului, precum şi toate avioanele sale MIG 29 din epoca sovietică.
Peter Pellegrini a mai declarat că, în acest moment, spaţiul aerian slovac este protejat de forţele Cehiei, Poloniei şi Ungariei, protecţie "pentru care le suntem foarte recunoscători"."Dar, în acest moment, nu există un sistem antirachetă pe teritoriul nostru".
Totodată, el şi-a arătat recunoştinţa faţă de batalionul dislocat de NATO în Slovacia pentru a întări flancul estic al Alianţei în faţa ameninţării din partea Rusiei, a cărui comandă va fi preluată de Spania de la Cehia începând cu 1 iulie.
Preşedintele Pellegrini a menţionat că Slovacia şi-a îmbunătăţit, de asemenea, capacităţile industriei sale din domeniul producţiei de sisteme de obuz şi de muniţie şi a subliniat că iniţiativa cehă de a colecta urgent muniţia de artilerie necesară Ucrainei "poate fi o poveste de succes".
"Peste 630.000 de piese de muniţie de diferite dimensiuni vor trece prin mâini slovace în lunile următoare şi cred că este o contribuţie reală din partea Slovaciei", a mai indicat el. A adăugat că, în plus, ţara sa oferă Ucrainei sisteme de deminare şi este unul dintre cei mai importanţi furnizori de energie,"întrucât menţinerea în funcţiune a reţelei în Ucraina este crucială".
Comentează