"Pacea nu poate însemna niciodată capitulare, iar suveranitatea nu poate însemna niciodată ocupație", a spus Ursula von der Leyen într-o nouă mustrare adresată celor care fac presiuni asupra Ucrainei să accepte un acord cu Rusia, care ar implica probabil renunțarea unor părți din teritoriul său. Fără a-i pomeni numele, cu toții au înțeles că principala țintă a discursului este Viktor Orban, premierul Ungariei.
Avertizând că "pacea nu poate fi considerată de la sine înțeleasă", președintele Comisiei Europene i-a îndemnat pe colegii săi lideri să respingă narațiunile înșelătoare care confundă liniile de separare, inversează rolurile și ignoră responsabilitatea în invazie, aflată acum la al treilea an, fără nicio rezoluție viitoare.
"Astăzi, unii politicieni din Uniune, și chiar din această parte a Europei, încurcă apele. Aceștia dau vina pentru război nu pe invadator, ci pe cei invadați; nu pe pofta de putere a lui Putin, ci pe setea de libertate a Ucrainei", a spus vineri Ursula von der Leyen, intervenind la Forumul GLOBSEC de la Praga.
"Prin urmare, vreau să îi întreb pe cei care inversează rolurile: ați da vreodată vina pe maghiari pentru invazia sovietică din 1956? Ași da vreodată vina pe cehi pentru represiunea sovietică din 1968? Răspunsul la această întrebare este foarte clar: comportamentul Kremlinului era atunci ilegal și atroce. Și comportamentul Kremlinului este ilegal și atroce și astăzi", a afirmat președintele Comisiei UE, Ursula von der Leyen.
Deși nu a fost menționat un nume, unul dintre principalii destinatari ai avertismentului făcut de Ursula von der Leyen a fost Viktor Orbán, premierul ungar care luna trecută a stârnit o mulțime de polemici cu călătoria sa neanunțată la Moscova, pentru a discuta despre posibilele modalități de a pune capăt războiului.
Putin l-a primit pe Orbán ca reprezentant al Uniunii Europene, chiar dacă premierul maghiar nu are mandatul de a vorbi în numele celor 27 de state membre.
Vizita a provocat un boicot împotriva președinției maghiare a Consiliului UE, care a început la 1 iulie. Ursula von der Leyen le-a ordonat comisarilor săi să respecte politica de no-show și să se abțină de la participarea la reuniunile desfășurate la Budapesta. Ulterior, în discursul său de realegere în fața Parlamentului European, a denunțat așa-numita "misiune de pace" pe pământ rusesc.
Președintele Comisiei UE a răspuns vineri, susținând că cei care se opun livrărilor militare către Kiev nu sunt în favoarea păcii, ci mai degrabă a "consimțământului și subjugării".
Puternic datoriă puterii sale de veto, Orban a zădărnicit în mod repetat eforturile blocului de a oferi asistență militară suplimentară națiunii devastate de război. Până în prezent, Bruxelles are 6,5 miliarde de euro complet paralizate de opoziția Ungariei.
"Noi europenii putem avea povești diferite. Putem vorbi limbi diferite, dar în nicio limbă pacea nu este sinonimă cu capitularea. În nicio limbă, suveranitatea nu este sinonimă cu ocupația", a afirmat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
"Poziția mea este că pacea nu este pur și simplu absența războiului. Pacea este un acord care face războiul imposibil și inutil", a adăugat președintele Comisiei UE, subliniind că integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană ar trebui să fie "sufletul efortului nostru de pace".
Orban a pus la îndoială și aspirațiile Ucrainei la UE. Deputații săi au afirmat că nici un capitol din procesul de aderare nu va fi deschis în timpul președinției Ungariei.
În discursul său, Ursula von der Leyen a vorbit pe larg despre necesitatea imperioasă de a consolida capacitățile de apărare ale UE, neglijate de mult în iluzia post-Război Rece, că "pacea ar fi fost atinsă odată pentru totdeauna" și că Putin ar fi ales, în cele din urmă, prosperitatea economică în locul "visului său iluzoriu de imperiu".
"Astăzi nu ne putem permite alte iluzii", a spus Ursula von der Leyen.
"A doua jumătate a deceniului va fi de mare risc. Războiul împotriva Ucrainei și conflictul din Orientul Mijlociu au pus geopolitica în criză. Tensiunea este mare și în Orientul Îndepărtat. Noi europenii trebuie să fim atenți", a concluzionat președintele Comisiei UE.
Într-un semn elocvent al modului în care s-au schimbat vremurile, președintele Comisiei a spus că UE, fondată pe cenușa celui de-al Doilea Război Mondial ca proiect de pace, ar trebui să fie considerată "în mod intrinsec un proiect de securitate" și a cerut o "revizuire sistematică" a politicii de apărare a blocului.
Ghidurile președintelui pentru al doilea mandat nu lasă nicio îndoială că apărarea va fi o prioritate absolută în următorii cinci ani. Documentul conține o serie de propuneri pentru creșterea investițiilor publice și private în industria armamentelor, promovarea tehnologiei interne de înalt nivel, organizarea de achiziții comune de echipamente militare, îmbunătățirea capacităților de apărare cibernetică și consolidarea sancțiunilor împotriva atacurilor hibride.
Ursula von der Leyen intenţionează să numească şi un comisar pentru Apărare, deşi nu este clar câtă putere reală va avea această nouă funcţie, având în vedere limitele stabilite de tratatele UE, care lasă apărarea ferm în mâinile statelor membre.
"Chiar dacă europenii iau în serios amenințările actuale de securitate, va fi nevoie de timp și de investiții masive pentru a restructura industriile noastre de apărare. Obiectivul nostru trebuie să fie să construim o producție de apărare de dimensiuni continentale", a spus Ursula von der Leyen.
Președintele Comisiei UE, un susținător ferm al alianței transatlantice, s-a concentrat asupra importanței sprijinului american pentru Ucraina, despre care Bruxelles se teme că ar putea dispărea în cazul victoriei lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din noiembrie. Dacă Washingtonul s-ar retrage, ar fi imposibil din punct de vedere fizic pentru Europa să umple golul enorm.
"Nu voi putea sublinia niciodată suficient importanța sprijinului SUA pentru Ucraina încă de la începutul acestui război. Încă o dată, America a apărat libertatea tuturor europenilor. Simt o profundă gratitudine pentru acest lucru, dar și o profundă responsabilitate", a declarat Ursula von der Leyen, care a adăugat că "protejarea Europei este, în primul rând, de datoria Europei".
Comentează