VIDEO| Vin și primele vești bune de la Guvernul Bolojan: Toate măsurile pregătite pentru relansarea economică a României (DOCUMENT)

Autor: Lucian Negrea, Reporter

Publicat: 05-02-2026 14:22

Article thumbnail

Sursă foto: MSNews

Guvernul condus de Ilie Bolojan a dat românilor o mulțime de vești grele, cu tăieri și o situație economică extrem de dificilă. După această perioadă de austeritate, la Guvern se pregătește planul de relansare economică și vin, în sfârșit, primele vești bune. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a detaliat măsurile pentru relansarea economiei și arată faptul că în anul 2025 s-au pus bazele unei creșteri sustenabile, iar începând cu noul buget aferent anului 2026, focusul se va muta către investiții.

Nazare: Există spațiu fiscal pentru măsuri de relansare economică

”Am prezentat astăzi în şedinţa de guvern actul normativ privind instituirea măsurilor de relansare economică şi creşterea competitivităţii economiei României. Trecând în revistă toate componentele acestuia, va fi publicat în foarte scurt timp pe site-ul Ministerului de Finanţe. Înainte de a începe aş vrea să mulţumesc companiilor, antreprenorilor,de la microîntreprinderi, IMM-uri, la mari companii şi românilor pentru susţinerea acordată în toată această perioadă de ajustare, de consolidare fiscală, pe sacrificiu şi pe sprijinul acestora s-a bazat practic rezultatul pe care am reuşit să-l obţinem la finalul anului trecut, când am obţinut un deficit cash de 7,6%, sub ţinta negociată cu Comisia Europeană, de 8,4%. De ce insist pe acest lucru? Insist pentru că acest efort al tuturor românilor a făcut posibil ca acum să avem spaţiu fiscal disponibil pentru a putea discuta despre măsuri de relansare”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, după şedinţa de guvern, informează News.ro.

El a precizat că această discuţie a fost începută în cursul anului trecut iar astăzi acest lucru se materializează şi pe baza discuţiilor şi pe baza efortului făcut în grupul de lucru cu toate partidele politice, Ministerul Finanţelor a integrat idei, a integrat proiecte, astfel încât astăzi să avem un program de relansare care să poată fi prezentat public.

”De asemenea, am făcut consultări în ultimele zile cu mediul de business şi vom continua aceste consultări în următoarele zile pentru a opera modificări în acest plan de relansare, astfel încât să cuprindem observaţiile pe care le avem şi de la mediul de business şi din zonele care sunt menţionate în programul de relansare”, a subliniat el.

Nazare: Focusul se mută de pe consum, pe investiții

Potrivit ministrului, complementar cu programul pe care îl prezintă astăzi, au adoptat câteva măsuri în decembrie.

”În decembrie am instituit o cotă unică de 1% pentru micro-întreprinderi şi ea face parte din planul pe care îl prezentăm astăzi şi planul este comun, inclusiv măsurile din decembrie şi ce am prezentat astăzi. De asemenea, este activă din decembrie garantia de portofoliu unde, prin Banca de Investiţi şi Dezvoltare avem peste 6 miliarde de lei disponibili pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici. De asemenea, pentru marele companii, taxa pe cifra de afacere a fost căzută de la 1% la 0,5% iar în acest an este 0,5% pentru a le permite acestora investiţii mai mari în 2026”, a menţionat Nazare.

Ministrul Finanţelor precizează că acest plan are o componentă fiscală de măsuri fiscale şi o componentă de reaşezare a schemelor de susţinere pentru companii.

”În fapt, ce facem? Mutăm focusul de pe consum, pe investiţii, prin acest plan. Mutăm focusul de pe număr de proiecte şi volum de finanţare, pe calitate. Mutăm focusul de la volume de proiecte la domenii strategice unde România are interese importante. Şi, bineînţeles, modernizăm instrumentele de susţinere a companiilor introducând noi concepte şi noi moduri de finanţare astfel încât România să-şi crească nivelul de competitivitate şi şansele de a atrage investiţii străine în România şi de a-şi dezvolta investiţii mari româneşti. Aceste lucruri sunt toate conţinute în planul pe care îl prezentăm astăzi”, a explicat Alexandru Nazare.

Care sunt măsurile propuse de PSD

Documentul cu măsuri de relansare fiscală, care include numeroase propuneri din partea PSD prevede ca schemele de ajutor să fie finanțate mixt, prin credit fiscal și grant.

De asemenea, la schema pentru investiții greenfield, de la zero, în sectoare în care există deficit comercial, finanțarea se va face atât prin credit fiscal, cât și prin grant.

La capitolul măsuri fiscale, Banca de Investiții și Dezvoltare S.A. (BID) este autorizată să implementeze scheme de garantare, în numele si contul statului, atât în condiții de piață cât și care implică măsuri de natura ajutorului de stat, în conformitate cu legislația în vigoare, și să participe si/sau să înființeze vehicule investiționale și fonduri de investiții, care să ofere instrumente de tip participații la capital și alte instrumente financiare, pentru atenuarea constrângerilor de finanțare întâmpinate de unitățile administrativ-teritoriale (UAT-uri), de operatorii regionali sau locali de servicii publice și alte entități publice, precum și de companiile mari, cu capitalizare medie și mică și nou înființate din sectorul privat.

Măsuri pentru cercetare

Proiectul prevede acordarea unui credit fiscal rambursabil pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, respectiv 10% din valoarea cheltuielilor eligibile pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, ca măsură alternativă la prevederea actuală privind deducerea suplimentară de 50% a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare care se scade din baza impozabilă.

Pentru stimularea investițiilor în echipamente productive noi prin amortizare accelerată – creşterea atractivităţii scutirii pentru profitul reinvestit, se propune acordarea posibilității de a folosi amortizarea accelerată in cazul activelor pentru care s-a aplicat facilitatea de scutire a profitului reinvestit pentru investiţiile eligibile făcute in perioada anilor 2026-2027. Măsura de amortizare accelerata (care in prezent nu se poate aplica de către plătitorii de impozit pe profit care beneficiază de scutirea de impozit pentru profitul reinvestit) presupune modificarea amortizarea de la cote egale pe durata de utilizare, la o amortizarea 50% in primul an si restul in cote egale. Impactul este pe flux de numerar (încasări la bugetul de stat, mai puțin la începutul duratei de viata, mai mult spre final).

Pentru stimularea investitiilor în echipamente productive noi prin amortizare accelerată se propune extinderea amortizării accelerate și la alte active și industri, respectiv: „Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru), „Mijloace de transport”, „Animale şi plantaţii. Amortizarea accelerată presupune deducerea a 50% din valoarea mijlocului fix în primul an de amortizare, diferența amortizându-se liniar pe durata rămasă.

Cu același scop, documentul introduce conceptul de amortizarea super-accelerata: Introducerea unei metode de amortizare „mai accelerată”, pentru anii 2026-2027, resptectiv care permite deducerea a 75% în primul an, diferența amortizându-se liniar pe durata ramasă de utilizare a echipamentului (pentru 2026-2027).

Inițiatorii propun și dublarea plafonului pentru valoarea de intrare a mijloacelor fixe, respectiv creștere plafon pentru încadrarea ca mijloace fixe (actual 2.500 lei propus acum 15 ani; propunere plafon nou 5.000 lei). Măsura are în vedere faptul că plafonul nu mai corespunde cu valorile actuale ale mijloacelor fixe, iar cvloarea de 5.000 lei este obținută prin adăugarea indicelui prețurilor de consum, cumulat pentru perioada care începe la ultima majorare.

Proiectul include și instituirea unor Super-deduceri pentru cheltuielile suportate de societatile care se listează. Este vorba de stimulente fiscale prin deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporție de 50%, a cheltuielilor aferente procesului de admitere la tranzacționare și deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporție de 50%, a cheltuielilor de menținere la tranzacționare, înregistrate în primul an fiscal/an fiscal modificat ulterior celui de admitere la tranzacționare.

Schimbare la impozitul pe profit

Autorii proiectului vor și permanentizarea plății impozitului pe profit la 25 iunie/șase luni de la închiderea anului modificat – începând cu anul 2026.

Spre exemplu, sa existe obligația de a tine sumele reprezentând profitul reinvestit in Alte rezerve pe o perioada de 5 ani, corelata cu obligația de a deține mijloacele fixe care au făcut obiectul facilitații sau de scăzut procentul pentru obligația de a transfera profitul reinvestit la rezerve. Ulterior, se pot elibera din rezerve 50% din sume. Măsura se aplica inclusiv pentru rezervele aferente mijloacelor fixe pentru care s-a aplicat facilitatea anterior intrării in vigoare.

Pentru creșterea atractivității facilității privind profitul reinvestit, documentul propune ca facilitatea să fie într-adevăr o SCUTIRE a profitului reinvestit și nu o AMÂNARE a lui, așa cum este în prezent. Spre exemplu, să existe obligația de a ține sumele reprezentând profitul reinvestit în Alte rezerve pe o perioada de 5 ani, corelată cu obligația de a deține mijloacele fixe care au făcut obiectul facilității sau de scăzut procentul pentru obligația de a transfera profitul reinvestit la rezerve. Ulterior, se pot elibera din rezerve 50% din sume. Măsură se aplică inclusiv pentru rezervele aferente mijloacelor fixe pentru care s-a aplicat facilitatea anterior intrării în vigoare.

La ce să se aștepte mintroînreprinderile
Pentru microîntreprinderi se propune:

Majorarea termenului de angajare inițială a unui salariat: de la 30 la 90 de zile pentru microîntreprinderile nou-înființate, iar ulterior, dacă singurul contract de muncă încetează, să fie tot perioada de 30 de zile pentru a angaja o noua persoană.

Modul de calcul al bazei impozabile: Plafonul de 100.000 de euro aplicabil microîntreprinderilor să fie constituit din cifra de afaceri a societății, așa cum este definită în reglementările contabile. Baza impozabilă să aibă aceeași componență ca în prezent

Posibilitatea revenirii la regimul de microîntreprindere: cu începutul unui an calendaristic, daca se (re)indeplinesc conditiile ulterior, chiar dacă entitatea a mai aplicat acest regim si în anii precedenți și a fost nevoită să treacă apoi la impozit pe profit.

Posibilitatea suspendării multiple a unui CIM din motiv de concediu medical pe parcursul anului, fără depășirea cumulată a 30 de zile, astfel încât entitatea să își mențină regimul de microîntreprindere.

Cine primește bonificații

Documentul propune:

  • Bonificatie de 3% pentru persoanele juridice ce datoreaza impozit pe profit si impozitul pe venitul microintreprinderilor, care isi platesc integral impozitele si alte obligatii bugetare datorate si respecta obligatiile declarative impuse de lege.
    Bonificatie de 3% pentru persoanele fizice ce datoreaza impozit pe venit pe baza declaratiei D212, similar persoanelor juridice
    La capitolul măsuri în domeniul impozit pe venit și al contribuțiilor sociale obligatorii,

  • Alinierea regim fiscal pentru fondul de pensii pilon 4 & altele: Includerea contribuțiilor în plafonul de 400 de euro anual, cât este în prezent, pentru fiecare persoană, sumă deductibilă/ neimpozabilă la calculul impozitului pe venit și majorarea plafonului anterior menționat de la 400 de euro anual pentru fiecare persoană, la un plafon agreat cu ASF.

  • Stimularea investitiilor pe piata de capital si imbunatatirea educatiei financiare

Măsuri privind TVA

Nu în ultimul rând, la capitolul TVA, se propune creșterea plafonului cifrei de afaceri pentru TVA la încasare de la 4.5 mil lei la 5.0 mil lei în anul 2026 și 5.5 milioane începand cu anul 2027. Potrivit docuemtului consulat de Mediafax, în proiect este reglementată prima etapă.

Măsura avantajează în special operatorii economici care livrează către instituţii publice sau entităţi finanţate din surse publice care întârzie plata. În acest context, regimul TVA la încasare permite plata TVA după încasarea sumelor de la clienţi.

Ce ajutoare de stat se prevăd

În ceea ce privește schemele de ajutor aflate în lucru, documentul include șapte direcții:

Ce ajutoare de stat se prevăd

În ceea ce privește schemele de ajutor aflate în lucru, documentul include șapte direcții:

Stimularea investițiilor strategice în economie:
Administrator: Ministerul Finanțelor

Obiectiv: Crearea unui cadru competitiv pentru atragerea investițiilor noi, strategice, cu impact major în economie.

Investiții vizate:

Proiecte de investiții cu valoare de minim 1 miliard lei
Proiecte cu efect de antrenare: producție, export, substituire importuri, inovare, dezvoltare regională.
Beneficiari: Companii / investitori cu investiții majore pe teritoriul României, eligibile pe criterii economice și de impact.

Finanțarea proiectelor strategice: prin scheme de ajutor de stat sau ajutoare de stat ad-hoc

Instrumente de sprijin

Granturi / sprijin nerambursabil
Credit fiscal
Garanții de stat / instrumente de garantare
Bonificații / stimulente
Simplificare concesionare pentru terenurile domeniu public/privat al statului prin atribuire directa la valoarea de piata
Aport de capital / capitalizare (după caz)
Criterii de eligibilitate a companiilor:

a) întreprinderilor nou înființate au capital social în valoare de minim 25 milioane lei;
b) în cazul întreprinderilor în activitate :
i) cifră de afaceri medie anuală în ultimii trei ani de minim 50 milioane lei;
ii) au valoarea totală a activelor corporale și necorporale de minim 50 milioane lei
Efecte obținute: impact semnificativ la nivelul economiei naționale, efect multiplicator, promovarea inovației și a tehnologiei avansate, diminuarea deficitului balanței comerciale

Stimularea investițiilor in sectoare de activitate cu deficit comercial semnificativ din industria prelucrătoare

Administratorul schemei de ajutor de stat: Ministerul Finanțelor

Beneficiari: întreprinderile care fac investiții în sectoarele de activitate din industria prelucrătoare (Anexa 3 prezinta sectoarele din industria prelucrătoare ordonate in 5 grupe in funcție de deficitul balanței comerciale pornind de la cel mai mare la cel mai mic)

Buget total: 1,05 mld. Euro, buget mediu anual – 150 de mil euro;

Tip ajutor de stat: grant

Valabilitate: 2026 – 2032 –emiterea acordurilor pentru finanțare; 2026-2036 – perioada de plată

Cheltuieli eligibile: costurile fără T.V.A. aferente realizării, respectiv achiziționării, după caz, de active corporale şi necorporale, realizare de construcții, achiziție de echipamente și active necorporale;

Criterii de eligibilitate cumulative pentru investiții

să fie investiții inițiale;
să aibă o valoare totală, fără TVA, a costurilor eligibile asociate investiției de minimum 50 milioane lei;
să îşi demonstreze eficienţa economică şi viabilitatea pe perioada implementării investiției +5 ani de la finalizarea acesteia;
Depunerea aplicatiilor se va face in sesiuni de 30 de zile lucrătoare.

Proiectele vor primi punctaje functie de: (valoarea investitiei, locatia investitiei, valoarea deficitului comercial al sectorului de activitate respective, grad automatizare) prezentată în anexa nr. 4. Punctajul va stabili ordinea analizei

Stimularea investițiilor pentru valorificarea resurselor minerale și producția bazata pe tehnologie ”zero net
Administratorul schemei de ajutor de stat: Ministerul Finanțelor

Baza legală: Regulamentul UE 2024/1252 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a regulamentelor (UE) nr.168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1724 și (UE) 2019/1020, Comunicarea Comisiei C/2025/3602 Cadrul pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a Pactului pentru o industrie curată, Regulamentul (UE) nr. 651/2014; 2024/1252

Valabilitate: 2026-2032 emiterea de acorduri finanţare; 2027-2036 pentru plata ajutorului de stat.

Furnizor de ajutor de stat: Ministerul Finanțelor

Beneficiari: întreprinderile care realizează investiţii în sectoarele de activitate in care se realizează procesarea/prelucrarea resurselor minerale în special a materiilor prime strategice și critice, așa cum sunt prezentate în Anexa nr.1, sau dezvoltă produse finite bazate pe tehnologie ”zero net” și a componentelor specifice principale ale acestora prezentate în Anexa 2

Bugetul maxim al schemei: 1,05 mld. euro, cu bugetul mediu anual al schemei este de 150 mil. euro.

Tip ajutor de stat: credit fiscal – in următorii 7 ani de la finalizarea investiției + Garanție de stat / jumătate din intensitatea regională acordată de BID

Cheltuieli eligibile: costurile fără T.V.A. aferente realizării, respectiv achiziționării, după caz, de active corporale şi necorporale, realizare de construcții, achiziție de echipamente și active necorporale;

Criterii de eligibilitate cumulative pentru investiții

  • să fie considerate investiții inițiale (unitate nouă/extindere/diversificare/ schimbare fundamentală) sau investiții inițiale care creează o nouă activitate economică (unitate nouă/diversificare);

  • să aibă o valoare totală, fără TVA, a costurilor eligibile asociate investiției inițiale, de minimum 75 milioane lei;

  • să îşi demonstreze eficienţa economică şi viabilitatea pe perioada implementării investiției

  • să mențină investiția 5 ani de la data finalizării acesteia;

  • să îndeplinească indicatorii cantitativi şi calitativi care demonstrează viabilitatea economica.

  • Criterii de eligibilitate cumulative pentru beneficiari

  • să nu fie companii in dificultate, insolvența sau să poată fi solicitată deschiderea procedurii de insolvență

  • să prezinte un plan de afaceri din care să reiasă viabilitatea proiectului

  • nu au datorii restante la bugetul de stat sau bugetul local

  • Stimularea cercetării dezvoltării pentru crearea de înaltă tehnologie – TechUpi

Furnizor de ajutor de stat: Ministerul Finanțelor prin BID

Obiectiv: crearea de tehnologii noi, cu impact sistemic ridicat care redefinesc economia globală și generează valoare adăugată mare

Bază legală: Regulamentul (UE) nr. 651/2014 – ajutor de stat pentru cercetare, dezvoltare, inovare

Beneficiari: companii care realizează investiții de cercetare – dezvoltare în sectoarele de tehnologii avansate

Buget total (7 ani): 1050 mil. Euro, Buget mediu anual: 150 mil. Euro,

Tip ajutor de stat: grant;

Valoarea proiectelor de investiții: 5 – 50 mil lei (aproximativ 1 -10 mil. EUR)

Perioada de valabilitate a schemei: 2026 – 2032

Efecte obținute: Creșterea nivelului de maturitate tehnologica (scara TRL technology readiness level a NASA preluat de UEFSCDI) de la nivel universitar pana la sistem cu funcționalitate demonstrata in mediu operațional, conform Anexa 5.

Domenii vizate:

  • Inteligența Artificială (AI)

  • Microelectronica (Semiconductori)

  • Bio-Tehnologie și Sănătate de Precizie

  • Tehnologii avansate pentru energie verde și stocare

  • Producție Avansată (Industry 4.0), robotica, tehnologie spațială si nanotehnologii

  • Consolidarea capacităților industriale de apărare

  • Administratorul schemei de ajutor de stat: Ministerul Finanțelor

Bază legală:

Decizia de punere în aplicare a CE nr. C (2022) 9445 de aprobare a programului “Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare” pentru sprijin din partea Fondului european de dezvoltare regional în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” din România CCI 2021RO16RFPR001.

Gestionarea programului:

MIPE prin AM POCIDIF furnizor de ajutor de stat,

Bugetul: 200 mil. euro, finanțare din FEDR prioritatea 5. ”Consolidarea capacităților industriale de promovare a capabilităților de apărare” din POCIDIF”,

Perioada contractare: 2026-2028

Valoarea investiției minim 10 milioane lei, investiții in active corporale și necorporale cu utilitate duală/dual-use (investiții in tehnologii, echipamente, capacități de producție care pot fi folosite atât in scop civil, cât și în scop militar)

Ajutor de stat pentru facilitarea obținerii de finanțare pentru investiții productive

Furnizor de ajutor de stat: Ministerul Finanțelor și Banca de Investiții si Dezvoltare (BID)

Beneficiari: întreprinderi care desfășoară activitate economică în România si realizează investiții productive

Buget mediu anual: 100 mil. EUR/an

Perioada contractare: 2027-2032

Tip ajutor de stat: instrument financiar împrumut garantat pana la 50% cu dobîndă subvenționată

Forma: împrumut pe 10 ani garantat de către BID cu subvenționarea dobânzii pe o perioada de cel mult 5 ani pus la dispoziția beneficiarului final de către un intermediar financiar selectat, pentru realizarea de investiții productive

Cheltuieli eligible: costurile fără T.V.A. aferente realizării, respectiv achiziționării, după caz, de active corporale şi necorporale, realizări de construcții, achiziție de echipamente și active necorporale;

Principalele condiții de eligibilitate:

desfășoară activitate economică în România;

realizează o investiție inițială de minim 7 mil. lei – maxim 50 mil. lei, în domenii strategice sau în zone mai puțin sau mediu dezvoltate

nu se află în procedură de executare silită, faliment, dizolvare, închidere operațională sau lichidare

Întreprinderile care realizează investiții în zonele mai puțin dezvoltate vor beneficia de un ajutor de stat la nivelul unei intensități maxim admise, (investițiile in zonele dezvoltate având o intensitate diminuată față de nivelul maxim).

Efecte preconizate: atragerea de fonduri de la băncile comerciale urmare garanției BID si subvenției de dobânda acordate de MFP pentru realizarea unor investiții de 7 milioane lei – maxim 50 mil (suma va fi determinata in funcție de valoarea anuala a bugetului si de valorile stabilite de MFP pentru investiții eligibile)

Susținerea exporturilor si a investițiilor românești

Furnizor de ajutor de stat: Ministerul Finanțelor și EXIM Bank

Obiective:

Facilitarea accesului la finanțare pentru export și internaționalizare
Creșterea competitivității exportatorilor
Acoperirea riscurilor la care sunt expuși exportatorii și investitorii români pe piețele-țintă
Implementarea schemei de asigurare a exportului în Europa Centrala, Sud-Est si bazinul marii Negre, în valoare de 35 milioane EUR pentru perioada 2025-2027, în baza EU Export Credit Pilot Facility.

1. Produse existente

Asigurarea creditului furnizor (pre-livrare și post-livrare). Pentru exportul realizat de IMM și Small Mid-Caps, riscurile pot fi împărțite cu EIF în baza mecanismului EU Export Credit Pilot Facility
Asigurarea creditului furnizor – pentru operațiuni de factoring
Asigurarea creditului cumpărător pe termen scurt si lung. Pentru exportul realizat de IMM și Small Mid-Caps, riscurile pot fi împărțite cu EIF în baza mecanismului EU Export Credit Pilot Facility
Asigurarea garanțiilor bancare împotriva riscului de executare nejustificată
Asigurarea investițiilor românești împotriva riscurilor politice.

2. Produse nou-propuse

Garanții pentru facilitarea acordării de credite de către băncile comerciale pentru capitalul de lucru necesar realizării contractelor de export
Garanții pentru facilitarea acordării de credite de către băncile comerciale companiilor românești care investesc
Contragarantarea scrisorilor de garanție bancară, necesare participării la licitații internaționale și îndeplinirii obligațiilor din contractele de export
Finanțare acordată cumpărătorilor pentru achiziția de bunuri/servicii din România, în cazul în care băncile comerciale nu acordă această facilitate (market gap).

Google News
Comentează
Articole Similare
Parteneri