Grecia suspendă activitatea a peste 750 de școli pentru noul an școlar, pe fondul unei scăderi dramatice a natalității, care a lăsat multe unități fără elevi suficienți. Închiderea afectează atât satele și insulele izolate, cât și zone din regiunea Attica, inclusiv în jurul Atenei, unde autoritățile avertizează asupra unui adevărat „colaps demografic”.
„Sălile de clasă reflectă starea maternităților și numărul nașterilor, care, din păcate, scad de decenii în țara noastră”, a declarat Sofia Zacharaki, ministrul Educației și Afacerilor Religioase din Grecia, citat de Financial Times.
Datele oficiale arată că numărul elevilor din învățământul primar a scăzut cu peste 111.000 în ultimii șapte ani, o reducere de 19% față de 2018. „Prăbușirea este rapidă și abruptă”, explică Alexandra Tragaki, profesor de demografie economică la Universitatea Harokopio din Atena.
În anul școlar 2025-2026, 766 dintre cele 14.857 de școli din Grecia vor fi suspendate pentru că nu respectă pragul minim legal de 15 elevi. Majoritatea sunt școli primare, însă închiderea se extinde treptat și la alte niveluri. Excepții sunt insulele apropiate de Turcia și zonele de frontieră, unde școlile rămân deschise chiar și cu puțini elevi.
Unele școli pot fi redeschise dacă numărul elevilor crește în următorii trei ani, însă majoritatea rămân închise. Pe insula Pserimos, de exemplu, școala se va deschide pentru prima dată din 2009, pentru doar două clase primare și trei grădiniță. „Menținem școlile deschise cu mai puțini elevi decât prevede legea – o decizie costisitoare, dar necesară”, a adăugat Zacharaki.
O criză demografică veche de un deceniu
Declinul demografic al Greciei a început în timpul crizei datoriilor din 2010. Din 2011, decesele au depășit constant nașterile. Între recensămintele din 2001 și 2021, numărul femeilor cu vârste între 20 și 40 de ani a scăzut cu 500.000, sau 31%. Migrația tinerilor educați în străinătate a accentuat problema, ducând la scăderea dramatică a părinților potențiali.
În 2022, nașterile anuale au scăzut sub 80.000, iar în 2023 decesele aproape s-au dublat față de acest număr. Femeile grecești își au primul copil în medie după 32 de ani, iar fertilitatea a scăzut la 1,35, una dintre cele mai scăzute din Europa. Nașterile în afara căsătoriei rămân rare.
Deși autoritățile recunosc impactul închiderii școlilor, mai ales în mediul rural, unde unii copii vor fi nevoiți să parcurgă până la 80 km zilnic, demografii avertizează că stimulentele financiare singure nu vor inversa trendul.
„Niciun copil nu va fi privat de acces la educație, indiferent cât de izolat este locul unde trăiește”, a asigurat ministrul Zacharaki.
Experiența altor țări industrializate cu sisteme de protecție socială robuste, precum Danemarca și Suedia, arată că chiar și cu politici de sprijin puternice, rata natalității rămâne sub nivelul de înlocuire.
Comentează