Premium
Dacă Guvernul nu dădea marți ordonanță de urgență cu ajutorul de salvare pentru Complexul Energetic Oltenia (CEO) și Tarom, erau 99% șanse ca aceste companii să se închidă, a declarat joi seară Virgil Popescu, ministrul demis al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, la Digi24, potrivit Mediafax.
Popescu a mai spus că luni se duce la Bruxelles pentru a discuta cu comisarii europeni pe energie, piață internă și competitivitate pentru a clarifica situația privind ajutoarele de salvare acordate. Complexul Energetic Oltenia este al doilea producător de energie electrică al României, cu o capacitate de generare de peste 3.000 de MW.
"Luni sunt la Bruxelles, am întâlnire cu trei comisari europeni, pe energie, piață internă și competitivitate, și niciunul dintre cei 3 comisari nu a contramandat întâlnirea pe motiv că avem o criză politică în România. (...) Eu, ministerul Economiei, am avut două ordonanțe de urgență. Una a fost cu ajutorul de stat pentru Complexul Energetic Oltenia (CEO), care a fost simultan cu ajutorul de stat pentru Tarom. Dacă nu (le) dădeam acum și guvernul era căzut ce făceam cu acei oameni, 13.000 de oameni la CEO și câteva mii la Tarom, ce făceam cu ei, că nu mai puteam... era ajutor de salvare pentru aceste două companii pentru care și merg la Comisia Europeană. Pentru ajutoarele de stat merg la Comisia Europeană, am întâlnire cu comisarul pe concurență, ca să explicăm, defapt am explicat, am prenotificat, trebuia dată ordonanța. Dacă în momentul de față nu o dădeam atunci, erau șanse 99% să se închidă acele companii", a spus Virgil Popescu, ministrul demis al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, la Digi24.
Citește și: Cristian Tudor Popescu a explodat la adresa lui Moise Guran: Capacitate intelectuală scăzută
Popescu a mai adăugat că o a doua ordonanță importantă pentru securitatea națională, dată în ședința de marți, când Guvernul a adoptat peste 20 de OUG, este o modificare a Legii petrolului astfel încât Guvernul să poată rezilia un acord petrolier.
"O a doua (ordonanță) a fost o transpunere de directivă, foarte clară, o uitare a vechilor guverne, de transpunere a art. 2 din directivă - pe motive de siguranță națională un stat poate, la propunerea autorității competente, să refuze semnarea unui acord petrolier sau să retragă, să rezilieze un acord petrolier. Lucruri foarte importante pentru securitatea națională", a precizat Virgil Popescu.
Demersul de modificare a plecat de la intenția Exxon Mobil de vânzare a participației de 50% în proiectul offshore de gaze Neptun Deep din Marea Neagră, în contextul în care compania americană de petrol și gaze a purtat discuții cu rușii de la Lukoil.
