Pe 24 februarie 2022 asupra orașelor ucrainene se abăteau rachete, iar hoardele putiniste invadau țara vecină, atacând concomitent din mai multe direcții, inclusiv din Belorusia. Astăzi se fac exact 2 ani. Cred că fiecare din noi va ține minte toată viața exact ce făcea și unde se afla pe 24 februarie 2022...
Coincidență ori ba, dar precedentele războaie de amploare pe continentul european au durat, ambele, câte patru ani. Iată și acum apar din ce în ce mai multe publicații care afirmă că războiul poate dura pâna în 2026. Dar cine știe? Există loc pentru imprevizibil.
Pe front au intervenit schimbări. Inițiativa operațională este acum de partea rușilor. Armata ucraineană, după cum și era de așteptat, a fost nevoită să se retragă din Avdiivka, mai precis din mormanele de moluz care au rămas din acest oraș. Rușii au încercat să avanseze pe această direcție, dar au fost respinși și menținuți în limitele localității. Pentru ocuparea Avdiivkăi, rușii au suferit cele mai importante pierderi de la începutul invaziei. Cifrele minimale se ridică la circa 17 mii de soldați uciși (despre atâția morți scria bloggerul rus, care „s-a sinucis” după publicarea cifrei), iar ucrainenii vorbesc despre 47 mii de „pierderi” în rândurile putiniștilor.
Retragerea din Avdiivka și activizarea rușilor pe toată întinderea frontului are o singură cauză: tergiversarea livrărilor de muniții din partea aliaților și, în special, din partea SUA. Tot din această cauză armata putleristă insistă anume acum încercând să avenseze fără să țină cont de pierderi.
La modul general, traversăm o perioadă foarte instabilă și incertă... Putler, ca un șacal, are un simț animalic al slăbiciunii și încearcă să muște o bucată cât mai mare anume acum.
Și uite la acest moment și vom face tranziția spre Republica Moldova.
Una din cele mai discutate noutăți zilele trecute în spațiul mediatic ucrainean a fost convocarea, în Transnistria, a unei reuniuni generale a tuturor deputaților de toate nivelurilor pe 28 februarie. După cum anunță serviciile de inteligență ucrainene la această adunare se va adopta o declarație către țarul putler pentru ca Transnistria să adere la federația rusă. Iar pe 29 februarie putler se vă adresa așa numitului consiliu al federației. Vom pune punct aici speculațiilor. Să vedem ce va fi pe 28 și pe 29 februarie. Să vedem ce „as din mânecă” va scoate Chișinăul, căci pentru moment, în afară de câteva știri publicate ici-colo, spațiul nostru informațional nu a intrat în „fierbere”. Firesc, noi nu suntem ucraineni.
Apropo, neoficial (au venit declarații individuale din partea unor militari de rang mai jos) ucrainenii au reiterat propunerea făcută încă în 2022: ei „restabilesc ordinea constituțională” în Transnistria, iar în schimb recuperează tot arsenalul militar pe care-l găsesc acolo.
Acum să vedem situația și din altă perspectivă: în 2022 Transnistria era teritoriul Moldovei, inclusiv și din punctul de vedere al rusiei. Dar dacă rușii declară că acest teritoriu le aparține, iar ucrainenii vor decide să adopte punctul lui putler de vedere?
P.S. Și fiindcă săptămâna trecută scriam despre sediul NATO de la Chișinău care a fost incendiat, nu avem dreptul să nu menționăm că poliția a reținut piromanul. E un individ originar din Râșcani. Să sperăm că va fi pedepsit cu asprime, și nu i se va incrimina un simplu act de huliganism...
Pe final vom aminti, și astăzi, ce am considerat drept program-minim încă de la începutul invaziei masive a Ucrainei de către putinişti, ca un reper necesar pentru evaluarea evenimentelor. Și această listă are deja 2 ani:
- Interzicerea tuturor mass-media finanțate de Kremlin
- Limba română și doar limba română
- Interzicerea Mitropoliei Moldovei
- Ieșirea din toate structurile CSI
- Desovietizarea Republicii Moldova
- Interconecterea energetică cu spațiul european
- Aderarea la sancțiunile UE
Şi apără-i, Doamne, pe ucraineni, căci doar ei ne apără pe noi!
Vitalie Vovc este originar din oraşul Bălţi. A absolvit Universitatea de Stat „Alecu Russo” în 1999. Imediat după absolvire a părăsit Republica Moldova pentru a-şi continua studiile în Bulgaria, Sofia, la Institutul Francofoniei pentru Administraţie şi Gestiune unde şi-a luat primul master în Gestiunea afacerilor. În 2001 a plecat la Paris, unde a obținut o a doua diplomă de master, la Universitatea Paris 9 Dauphine, în Ştiinţe organizaţionale, Strategie şi Politici generale. Instalat definitiv la Paris, activează actualmente în domeniul privat în calitate de consultant în organizări şi gestiune de fluxuri comerciale, angajat la o companie franceză care prestează servicii de e-marketing pentru grupuri industriale multinaţionale.
Comentează