Premium
Șeful Conferinței de la Munchen numește Moldova și statele baltice drept următoarele ținte ale lui Vladimir Putin, după Ucraina.
„Dacă Putin nu pierde războiul din Ucraina, ar trebui să ne așteptăm să ajungă în Moldova sau în statele baltice”, a declarat Christoph Heusgen, șeful Conferinței Internaționale de Securitate de la München, pentru Rheinische Post, relatează Nexta.
În opinia sa, Putin vrea să readucă Rusia la granițele fostei Uniuni Sovietice.
Președintele rus a numit în repetate rânduri prăbușirea Uniunii Sovietice "cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului 20", menționând că, drept urmare, "zeci de milioane" dintre compatrioții săi s-au aflat în afara teritoriului rus, a reamintit Heusgen. În opinia sa, Putin vrea să restabilească statul în interiorul granițelor fostei URSS.
În acest sens, Heusgen a cerut "să se facă tot posibilul" pentru a se asigura că Ucraina primește armele și alte tipuri de asistență de care are nevoie pentru a se apăra împotriva agresiunii ruse și pentru a-și elibera teritoriile.
Ce spune Putin despre un atac în NATO sau țările baltice
Putin a insistat că Rusia nu are niciun interes să invadeze Polonia, Letonia sau alte ţări NATO, calificând un astfel de scenariu ca fiind "absolut exclus". În schimb, liderul rus a acuzat statele membre NATO că încearcă să înfricoşeze oamenii cu ceea ce el a numit o ameninţare rusă imaginară.
Întrebat de jurnalistul Tucker Carlson dacă îşi poate imagina un scenariu în care ar trimite trupe ruseşti în Polonia, ţară membră NATO. Putin a răspuns: "Doar într-un singur caz: dacă Polonia atacă Rusia. De ce? Pentru că nu avem niciun interes în Polonia, Letonia sau oriunde altundeva. De ce am face aşa ceva? Pur şi simplu nu avem niciun interes (...) Nici nu se pune problema".
Şeful NATO, Jens Stoltenberg, cere Europei să-şi crească producţia de arme: „Trebuie să ne pregătim pentru o confruntare care ar putea dura decenii”
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cere europenilor să îşi crească producţia de arme, pentru a spori livrările către Ucraina şi pentru a preveni o confruntare cu Moscova "care ar putea dura zeci de ani", potrivit unui interviu publicat sâmbătă de cotidianul german Welt am Sonntag.
"Trebuie să ne reconstituim şi să ne extindem mai rapid baza industrială, să creştem livrările către Ucraina şi să ne refacem propriile stocuri", insistă Jens Stoltenberg înaintea unei reuniuni cheie a miniştrilor apărării din NATO, la Bruxelles, şi în pragul împlinirii a doi ani de la războiul declanşat de Rusia în Ucraina. "Acest lucru înseamnă trecerea de la o producţie lentă pe timp de pace la o producţie în ritm alert pe timp de conflict", a declarat el pentru cotidianul german Welt am Sonntag, citat de AFP, relatează NEWS.RO.
"Nu există o ameninţare militară iminentă împotriva niciunui aliat. În acelaşi timp, auzim ameninţări regulate din partea Kremlinului împotriva ţărilor NATO", a arătat şeful NATO.
Invazia Rusiei în Ucraina a arătat că "pacea în Europa nu poate fi considerată ca fiind de la sine înţeleasă", a mai spus Stoltenberg, subliniind importanţa protejării ţărilor din alianţă. "Atât timp cât investim în securitatea noastră şi rămânem uniţi, vom continua să descurajăm orice agresiune", consideră el.
"NATO nu caută un război cu Rusia, dar trebuie să ne pregătim pentru potenţiale decenii de confruntare", a avertizat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice. "Monitorizăm îndeaproape ceea ce face Rusia şi ne-am sporit prezenţa în partea estică a alianţei", a dat asigurări Stoltenberg. "Dacă Putin câştigă în Ucraina, nu există nicio garanţie că agresiunea rusă nu se va extinde şi mai mult. Aşa că sprijinirea Ucrainei acum şi investirea în propriile capacităţi ale NATO reprezintă cea mai bună apărare a noastră", a arătat şeful NATO.
Comentariile au fost făcute în contextul în care Ucraina solicită din ce în ce mai mult obuze, muniţii şi alte ajutoare militare, în timp ce lupta cu forţele ruseşti intră în al treilea an.
Şi liderii occidentali cer o asistenţă mai mare pentru Ucraina. Cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele Joe Biden au îndemnat la vineri Congresul SUA să aprobe pachetul de ajutor militar pentru Ucraina, amânat de prea mult timp, avertizând că Kievul nu ar putea ţine piept invaziei ruseşti fără acest ajutor.
"Eşecul Congresului Statelor Unite de a nu sprijini Ucraina este aproape de o neglijenţă criminală", a declarat Biden în timp ce îl primea, vineri, pe Scholz în Biroul Oval.
Miniştrii apărării din NATO se vor reuni la Bruxelles în 15 februarie, cu o săptămână înainte de împlinirea a doi ani de la ofensiva Rusiei în Ucraina. O reuniune a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, aşa-numitul format Ramstein, va fi un element-cheie al discuţiilor.
Putin: „României şi Ungariei li s-au luat o parte din pământurile lor şi au fost date Ucrainei. Ar fi fost cel puţin de înţeles dacă le-ar fi revendicat. Nu i-am spus niciodată lui Viktor Orban că poate avea o parte din Ucraina"
Vladimir Putin a invocat, în interviul acordat jurnalistului Tucker Carlson, că Ucraina a primit de la Stalin teritorii care aparţinuseră înainte de cel de-al Doilea Război Mondial României, Ungariei şi Poloniei şi spune că ar fi fost „cel puţin de înţeles” dacă aceste ţări ar fi revendicat aceste pământuri.
El spune însă că nu l-a îndemnat niciodată pe premierul naţionalist maghiar Viktor Orban să o facă.
„După cel de-al Doilea Război Mondial, Ucraina a primit, pe lângă teritoriile care aparţinuseră Poloniei înainte de război, o parte din teritoriile care aparţinuseră anterior Ungariei şi României. Astfel, României şi Ungariei li s-au luat o parte din pământurile lor şi au fost date Ucrainei sovietice, iar acestea au rămas în continuare parte a Ucrainei. Deci, în acest sens, avem toate motivele să afirmăm că Ucraina este un stat artificial care a fost modelat după voinţa lui Stalin”, a explicat Vladimir Putin, în timpul unui expozeu de aproape jumătate de oră în care a prezentat fapte istorice începând din secolul al IX-lea şi prin care a încercat să arate de ce Ucraina nu este o naţiune şi, prin urmare, Rusia este îndreptăţită să intervină.
Ideea că Polonia, Ungaria şi România ar putea revendica la rândul lor teritorii din Ucraina a fost vehiculată adesea de propaganda rusă, după invazia din februarie 2022, în încercarea de a slăbi susţinerea opiniei publice din aceste ţări pentru Ucraina.
Premierul naţionalist al Ungariei, Viktor Orban, care a menţinut relaţii cordiale cu Vladimir Putin şi nu a fost de acord decât cu un ajutor umanitar pentru Ucraina, a criticat adesea conducerea de la Kiev pentru că nu ar acorda suficiente drepturi minorităţii maghiare.
Întrebat dacă, în opinia sa, Ungaria are dreptul de a-şi lua înapoi pământurile de la Ucraina şi dacă şi alte naţiuni au dreptul de a se întoarce la graniţele lor din 1654, Vladimir Putin a spus că nu este sigur că ar trebui să facă asta. „Dar având în vedere epoca lui Stalin, aşa-numitul regim al lui Stalin, care, aşa cum mulţi susţin, a avut numeroase încălcări ale drepturilor omului şi încălcări ale drepturilor altor state, se poate spune că ei ar putea cere înapoi acele pământuri ale lor, deşi nu ar avea dreptul să facă acest lucru. Este cel puţin de înţeles”, a adăugat liderul de la Kremlin.
În acest punct al discuţiei, Tucker Carlson l-a întrebat direct dacă i-a spus lui Viktor Orban că poate avea o parte din Ucraina. Putin a negat vehement: „Niciodată. Nu i-am spus niciodată. Nici măcar o singură dată. Nici măcar nu am avut vreo conversaţie pe această temă”.
Dar după aceea, el a început să acrediteze ideea că maghiarii ar fi îndreptăţiţi să o facă. „De fapt, ştiu cu siguranţă că maghiarii care trăiesc acolo au vrut să se întoarcă pe pământul lor istoric”, a spus el şi, ca să ilustreze ideea, a povestit o întâmplare din experienţa personală. „Aş dori să vă împărtăşesc o poveste foarte interesantă. Fac o paranteză, este una personală. Undeva, la începutul anilor '80, am făcut o călătorie cu maşina de la Leningrad, pe atunci Leningrad, prin Uniunea Sovietică, trecând prin Kiev. Am făcut o oprire în Kiev şi apoi am mers în vestul Ucrainei. Am mers în oraşul Beregovoi şi toate numele oraşelor şi satelor de acolo erau în rusă şi într-o limbă pe care nu o înţelegeam - în maghiară, în rusă şi în maghiară. Nu în ucraineană, în rusă şi în maghiară. Treceam cu maşina printr-un fel de sat şi erau bărbaţi care stăteau lângă casele lor şi purtau costume negre din trei piese şi pălării negre. Am întrebat dacă sunt vreun fel de animatori? Mi s-a spus că nu, nu erau animatori, erau maghiari. Am întrebat: "Ce caută ei aici? Ce vreţi să spuneţi?" "Acesta este pământul lor. Ei locuiesc aici". Asta se întâmpla în perioada sovietică, în anii 1980. Au păstrat limba maghiară, numele maghiare şi toate costumele lor naţionale. Ei sunt maghiari şi se simt maghiari”, a spus Putin.
Tucker Carlson a adus în discuţie la acest moment şi problema Transilvaniei, spunând că „multe naţiuni sunt supărate din cauza Transilvaniei” şi că „multe naţiuni se simt frustrate de graniţele redesenate în urma războaielor din secolul XX şi a războaielor care datează de 1.000 de ani” şi care fuseseră menţionate până atunci de Putin.
Liderul de la Kremlin şi-a încheiat expozeul istoric aducând în discuţie mai vechiul său narativ, că Rusia a fost înşelată după destrămarea URSS de „Occidentul colectiv” şi că extinderea NATO a fost o greşeală.
„La urma urmei, prăbuşirea Uniunii Sovietice a fost efectiv iniţiată de conducerea rusă. Nu înţeleg după ce s-a ghidat conducerea rusă la vremea respectivă, dar bănuiesc că au existat mai multe motive pentru a crede că totul va fi bine. În primul rând, cred că liderii ruşi de atunci credeau că elementele fundamentale ale relaţiei dintre Rusia şi Ucraina erau de fapt o limbă comună. Mai mult de 90% din populaţia de acolo vorbea rusă. Legăturile de familie, fiecare a treia persoană de acolo avea un fel de legături de familie sau de prietenie. O cultură comună. Istorie comună, în sfârşit, credinţă comună, coexistenţa într-un singur stat timp de secole şi economii profund interconectate. Toate acestea erau atât de fundamentale. Toate aceste elemente împreună fac ca bunele noastre relaţii să fie inevitabile. Al doilea punct este unul foarte important. Vreau ca dumneavoastră, în calitate de cetăţean american, şi telespectatorii dumneavoastră să auziţi despre acest lucru. Fosta conducere rusă a presupus că Uniunea Sovietică a încetat să mai existe şi, prin urmare, nu mai existau linii de demarcaţie ideologice. Rusia chiar a fost de acord în mod voluntar şi proactiv cu prăbuşirea Uniunii Sovietice şi a crezut că acest lucru va fi înţeles de aşa-numitul Occident civilizat ca o invitaţie la cooperare şi asociere. Asta aştepta Rusia, atât din partea Statelor Unite, cât şi din partea aşa-numitului Occident colectiv, ca întreg. Au existat oameni deştepţi, inclusiv în Germania, Egon Bahr, un politician important al Partidului Social Democrat, care a insistat în conversaţiile sale personale cu liderii sovietici, în pragul prăbuşirii Uniunii Sovietice, că aceştia ştiau că în Europa ar trebui să fie stabilite sisteme de securitate. Ar trebui să se acorde ajutor Germaniei unificate, dar ar trebui să se stabilească, de asemenea, un nou sistem care să includă Statele Unite, Canada, Rusia şi alte ţări din Europa Centrală. Dar NATO nu trebuie să se extindă. Asta a spus el. Dacă NATO se extinde, totul ar fi la fel ca în timpul Războiului Rece, doar că mai aproape de graniţele Rusiei. Asta e tot. A fost un bătrân înţelept, dar nimeni nu l-a ascultat. De fapt, s-a supărat o dată. Dacă, a spus el, nu mă ascultaţi, nu voi mai pune piciorul în Moscova niciodată. Totul s-a întâmplat exact aşa cum spusese el”, a încheiat Putin.
