National:
Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie sunt gata sa dea marea lovitura, dupa ce au reusit „sa strecoare” ca probe, intr-un dosar rasunator, mai multe convorbiri private interceptate si decriptate de pe serviciul WhatsApp. Si chiar daca nu vor obtine pe deplin condamnarile asteptate in aceasta ancheta in care sunt implicate multe nume grele de la varful politicii, mediului de afaceri sau opiniei publice, procurorii asteapta cu sufletul la gura ca judecatorii sa accepte definitiv respectivele convorbiri drept probe in proces.
Ceea ce inseamna ca, de acum inainte, ne putem astepta la un adevarat „tsunami” de mesaje de pe WhatsApp care sa fie cuprinse in rechizitoriile procurorilor, drept dovezi indubitabile care sa probeze vinovatia inculpatilor. Iar socul este cu atat mai mare cu cat, de ceva vreme, in incercarea disperata de a nu mai „pica pe tehnica”, multi dintre romanii care se simteau in vizorul procurorilor au refuzat sa mai vorbeasca pe telefoanele mobile, „refugiindu-se” pe WhatsApp. Iata insa ca si acest mit este pe cale de a fi spulberat, chiar si in cazul convorbirilor criptate sau „sterse” la cateva secunde dupa efectuarea lor.
Experimentul Truica
Probabil ca strategia procurorilor anticoruptie de a reusi sa sparga „blocada WhatsApp” si sa creeze astfel un precedent pe care sa il poata folosi apoi de fiecare data cand au nevoie in fata instantelor de judecata de astfel de probe suplimentare a fost una bine gandita. Pentru ca, trebuie spus din start ca daca judecatorii le-ar fi dat cu flit atunci cand ar fi prezentat, in premiera, probe obtinute din decriptarea mesajelor WhatsApp, riscul ar fi fost unul imens pentru bunul mers al respectivei anchete. Si ar fi taiat din fasa orice speranta a procurorilor ca, de acum inainte, s-ar putea folosi de aceste noi „tevi de tun” pentru condamnarea inculpatilor. Asa ca este greu de spus de ce au ales sa dea drumul la probele WhatsApp tocmai in dosarul „Fermei Baneasa”, dar cert este ca miliardarul Remus Truica s-a dovedit „veriga slaba” in grupul din care, dupa cum sustin procurorii DNA, ar mai fi facut parte printul Paul al Romaniei, Marius Marcovici, Dan Andronic sau cetatenii israelieni Tal Silberstein si Benjamin Steinmetz. Cei care ar fi purtat intre ei nenumarate negocieri secrete pentru a influenta restituirea ilegala a Fermei Regale Baneasa. Iar printre nenumaratele capete de acuzare aduse celor implicati in aceasta ancheta, procurorii au pus la dispozitia judecatorilor si informatia ca suspectii comunicau intre ei atat prin emailuri, cat mai ales prin „discutii pe aplicatia WhatsApp”. Si chiar daca informatia, desi devenita publica, nu a alertat din cale afara opinia publica, trecand aproape neobservata, cunoscatorii sistemului urmaresc de atunci cu inima la gura mersul acestui dosar de care depinde si soarta a nenumarate alte anchete ce urmeaza a fi „explodate” sau nu in urmatoarea perioada. Pentru ca, daca judecatorii pronunta o decizie pe baza unor simple discutii de pe WhatsApp, atunci chiar ca s-a terminat cu smecheria si am asista la o adevarata revolutie in Justitie!
Ziarul Financiar:
În timp ce armageddon-ul economic promis britanicilor dacă aleg să iasă din UE se lasă aşteptat, iar isteria pe care referendumul pentru Brexit a adus-o în centrul financiar londonez pare că s-a domolit, în Uniunea Europeană şi-a făcut loc umbra unei frustrări: Marea Britanie poate ademeni companiile cu taxe foarte mici şi se poate folosi de aceasta ca instrument în negocierile cu celelalte ţări europene. Dacă Londra dă tonul, cine o va urma?
Frustrarea a răbufnit prin cuvintele premierului suedez Stefan Loefven, care a avertizat Marea Britanie să nu folosească măsuri extreme precum tăierea taxelor pentru companii în condiţiile în care această ţară se pregăteşte să pornească discuţiile privind retragerea din Uniunea Europeană, scrie Bloomberg.
„Ieşirea Marii Britanii din UE n-ar trebui să dureze mai mult decât este necesar. Dacă Marea Britanie vrea timp pentru analizarea situaţiei, aceasta va oferi timp şi ţărilor UE. Pe de altă parte auzi de planuri din această ţară cum ar fi reducerea considerabilă a taxelor pentru companii. Dacă în acest timp ei pornesc într-o astfel de cursă, vor face discuţiile şi mai dificile“, a spus oficialul suedez. Fostul ministru britanic al finanţelor George Osborne a vrut ca Marea Britanie să adopte cele mai reduse taxe corporate din rândul economiilor avansate, pas care, spun observatorii, ar fi trezit temeri în UE că va începe o cursă spre cel mai coborât nivel. Tăierea taxelor a fost punctul central al planurilor lui Osborne de reconstruire a economiei. Discuţii UE- Marea Britanie privind Brexitul ar putea începe în prima jumătate a anului viitor. Premierul britanic Theresa May a amânat începerea procesului de exit pentru a încropi o echipă care să facă faţă unor negocieri care cu siguranţă vor fi dure. Între timp, ministrul britanic de finanţe Philip Hammond şi-a exprimat disponibilitatea de a „reseta“ politica fiscală printre altele prin reducerea impozitelor pentru companii pentru susţinerea economiei. Loefven pare să aibă în general o părere proastă despre tăierea taxelor. „Noi vom continua să investim, pentru că acesta este viitorul. Reducerile de taxe nu sunt viitorul. Trebuie să investim în continuare şi, spre exemplu, să ne asigurăm că urmaşii noştri primesc o educaţie de calitate“, a spus premierul.
El a anunţat săptămâna trecută planuri pentru pregătirea a 3.600 de noi profesori.
În Marea Britanie, isteria provocată în City-ul londonez, unul dintre cele mai mari centre financiare ale lumii, de referendumul pentru Brexit pare că s-a calmat, cel puţin aşa reiese dintr-un sondaj al firmei Ernst & Young (EY). Studiul, realizat pe baza comunicatelor emise de 232 de bănci, asigurători, firme de private equity şi alte companii financiare, a găsit că doar o cincime dintre aceşti jucători cred că votul va avea implicaţii negative pentru afacerile lor, notează The Guardian.
„Impactul imediat al referendumului nu a fost atât de puternic cum mulţi s-au temut“, se arată în analiza EY. Un alt studiu, al Countrywide, cea mai mare companie de imobiliare din Marea Britanie, concluzionează că economia britanică va evita o aterizare dură.
