DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Wild card-ul Regiunii de Nord-Vest: Baia Mare, centrul minier devenit performer economic

baia mare

Ultimii cinci ani au adus o creștere de 20% în volumul de activitate realizat în municipiu. În 2014, afacerile băimărene au încasat cu 250 milioane de Euro mai mult decât în 2010, ajungând la o cifră de afaceri cumulată de 1,5 miliarde de euro anual.  Creșterea a adus în conturile agenților economici băimăreni profituri cumulate de 360 de milioane de euro pentru aceeași perioadă. Municipalitatea anunță noi proiecte care vor atrage investiții importante, cum este exemplul celui mai mare Parc Industrial din România. Acestea sunt datele și cifrele care certifică negru pe alb o concluzie nesperată, Baia Mare este noul performer economic al Nord-Vestului.

Cinci ani de tranziție economică de succes

Sistarea activităților miniere și recesiunea globală de la debutul decadei au avut, în mod surprinzător, un impact limitat asupra economiei locale. Cifrele colectate de Oficiul Național al Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Maramureș vin în sprijinul aceastei afirmații. Astăzi, persoanele juridice și fizice care întreprind activități economice pe raza municipiului Baia Mare numără cu 25% mai mult decât în 2010.

540 milioane de Euro a produs industria manufacturieră în Baia Mare în anul 2012. Exact aceeași cifră a constituit venitul comercial înregistrat în municipiu. Împreună, cele două domenii realizează 70% din venitul local, fiecare producând cu aproximativ 120 milioane de Euro mai mult decât în 2010.

Domeniul relevant cu cea mai mare creștere ca reprezentativitate în piață este cel al transporturilor, dublându-și cifra de afaceri în cinci ani, până la 130 milioane de euro în 2014. Municipiul Baia Mare pare să-și reclame din ce în ce mai mult poziția de hub regional de transporturi pe filiera Ungaria-Ucraina și asta în condițiile unei accesibilități limitate atât geografic, cât și la nivel de infrastructură.

Fenomenul de intrare și ieșire din piață al IMM-urilor arată stabilitate și un mediu concurențial prolific, cu o rată de supraviețuire de 90% la 2 ani și de 80% la 4 ani. Competitivitatea este în creștere, cu 8 companii create anual la 100 existente în 2014 față de 6 în 2010. Înființarea de noi companii și apariția start-up-urilor generează o creștere a productivității, în virtutea presiunii concurențiale impuse în piață sau prin lansare de noi produse sau servicii. Competitivitatea și dezvoltarea economică locală se află în strânsă legătură cu fenomenul de înființare sau închidere a companiilor. Regenerarea economică și sporirea calității actului economic depind, și ele, de acest fenomen, arată studiile economice.

Avantajele competitive și politicile publice, factor de impact economic

Industria extractivă a fost înlocuită ca pondere în volumul activității economice prin consolidarea industriei prelucrătoare și creșterea consumului cu 25%, într-o vreme în care a stagnat în majoritatea centrelor urbane ale țării. Sectorul Horeca a crescut cu 15% și IT&C-ul cu 40%, contribuind cu 15 milioane de euro în plus față de ce producea în 2010. Serviciile și activitățile profesionale dau semne de consolidare, ocupând o pondere din ce în ce mai mare într-o piață extrem de volatilă.

Sigur că aceste rezultate sunt produse de o serie de elemente de context macro: proximitatea resurselor lemnoase, atractivitatea costului redus al forței de muncă din România, proximitatea de granițele cu spațiul Schengen și poziția geografică a orașului, care permite timpi reduși de transport către piața central-europeană. Toate acestea au contribuit la facilitarea unei tranziții de succes, care s-a dovedit dezastruoasă pentru alte orașe cu specific minier, cum ar fi Petroșani sau Deva.

La rândul lor, politicile investiționale și deciziile administrației au influențat dinamica economică și au setat direcția de dezvoltare a orașului, recalibrând prin intervenții subtile, dar necesare, arhitectura economică a orașului. La debutului anului 2012, atunci când consumul era în scădere, măsura administrației de a renunța la majorările pe creanțele fiscale restante a avut un dublu- impact: nu a pus presiune pe consum și a permis o colectare foarte bună tradusă în noi investiții.

Eforturile publice pentru calitatea spațiului urban au permis consolidarea unui sector pe care administrația mizează pentru viitor. Creșterea încasărilor din turism este și un rezultat al investițiilor în calitatea fizică a orașului, în toate nivelurile de intervenție urbană: infrastructură, iluminat, design urban, amenajare peisageră, regenerare urbană, mentenanță ș.a.

Provocările următorilor cinci ani: Baia Mare, teren fertil pentru noi investiții în turism, servicii și industrii de mare valoare adăugată

Planurile și direcțiile de dezvoltare anunțate de municipalitate pentru următoarea perioadă arată disponibilitatea pentru noi investiții și intenția de a consolida mediul economic în creștere. Constituirea celui mai mare Parc Industrial din țară în zona de sud a municipiului, inițiativă promovată de primarul Cătălin Cherecheș, poate atrage investiții ale marilor companii europene. Cele 1000 de hectare pe care Parcul Industrial va activa vor fi ocupate de noi afaceri care vor produce atât creșteri ale volumului activității în oraș, cât și o creștere a nivelului de trai.

Oportunitatea va aduce după sine crearea de noi locuri de muncă nu numai pentru băimăreni, cât și pentru bazinul de forță de muncă din regiune. Rata șomajului de cca. 1,5%, înregistrată în municipiu, este una dintre cele mai scăzute din țară și constituie o provocare investițională, în ceea ce privește disponibilitatea resurselor umane. Comparând cifrele furnizate de Institutul Național de Statistică, se observă o scădere a numărului de șomeri cu 30% în primele 6 luni ale anului. 1054 de persoane s-au înregistrat ca șomeri în municipiul Baia Mare, la sfârșitului lunii mai, cu cca. 300 mai puțin decât la debutul anului.

Dezvoltarea turistică este un alt deziderat al administrației, care poate produce un impact consistent în structura economică a orașului. În acest sens, municipalitatea a anunțat o serie de inițiative care vin să sprijine creșterea sectorului Horeca, dar și consumul.

Crearea premizelor pentru dezvoltarea unui parc turistic în Firiza reprezintă o oportunitate investițională majoră, care, capitalizată, poate dubla cifra de afaceri și profitul acumulat din servicii turistice. Intenția este aceea de a crea un complex turistic cu 2000 de locuri de cazare, hoteluri de patru și cinci stele, centru spa, ferme agricole, viticole și pomicole, dar și infrastructură pentru turism montan, cu trasee turistice alpine, zone pentru mountain bike și altele.

Baia Mare poate deveni un nod modal de intrare în două zone turistice de mare potențial, Maramureșul istoric și Bucovina. În același spirit, acțiunile administrației vizează recalibrarea imaginii orașului pe plan național și internațional, din oraș al poluării în oraș verde, din oraș minier în oraș al culturii.

Astfel, au fost promovate inițiativele privind candidatura pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii și constituirea Parcului Natural Firiza, capitalizând potențialul creativ, respectiv peisager al orașului. Această repoziționare în vederea creșterii turismului este de natură să creeze noi investiții, noi locuri de muncă și un nou suflu în economia locală.

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.