Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Xi și Putin își reafirmă în mod spectaculos alianța împotriva Occidentului (analiza)

www.reuters.com
putin xi jinping

La Moscova, liderii chinez și rus au pus în scenă o cooperare cu „perspective nelimitate”. Rusia, slăbită, apare mai mult ca niciodată dependentă de aliatul său

Vladimir Putin și Xi Jinping au ținut un toast în seara de marți, 21 martie, pentru „prosperitatea și bunăstarea popoarelor Rusiei și Chinei”, pentru „dezvoltarea relațiilor ruso-chineze”, pentru „cooperare în această nouă eră” și pentru sănătatea... lor. Difuzat cu atenție de presa rusă, acest dublu toast închinat în timpul unui dineu care a încununat vizita președintelui chinez la Moscova a pecetluit alianța celor două puteri împotriva occidentalilor, relatează Le Monde preluat de Rador.

„O nouă eră”, o „cooperare cu posibilități și perspective cu adevărat nelimitate”...

Sub aurul cupolelor Kremlinului și înconjurați de două uriașe steaguri chinez și rus, cei doi lideri și-au înmulțit, timp de patruzeci și opt de ore, luni și marți, declarațiile și simbolurile care promovează o relație care, așa cum spune China, „depășește cu mult un simplu domeniu bilateral, dar este crucială pentru lume și viitorul umanității”.

În timp ce, de la începutul războiului din Ucraina, Occidentul a impus Rusiei sancțiuni fără precedent, șeful Kremlinului știe că poate conta pe „prietenul” său chinez. Acesta din urmă l-a invitat și să participe la un summit care sărbătorește la Beijing, probabil în toamnă, a zecea aniversare a „noilor drumuri ale mătăsii”. În ciuda mandatului de arestare emis împotriva sa de Curtea Penală Internațională, care îi interzice efectiv să călătorească în cele 123 de țări care recunosc această instituție, Vladimir Putin ar urma, așadar, să se întâlnească cu această ocazie cu zeci de șefi de stat și de guvern. „Ambele părți ar trebui să se sprijine reciproc în problemele care afectează interesele vitale ale celeilalte și să combată în comun interferența forțelor externe în afacerile lor interne”, a spus Xi Jinping.

Xi și Putin își reafirmă în mod spectaculos alianța împotriva Occidentului

„Criza din Ucraina și deteriorarea legăturilor dintre Rusia și Occident nu pot afecta dezvoltarea legăturilor dintre China și Rusia”, a subliniat miercuri cotidianul chinez Global Times. Poate chiar această deteriorare favorizează aceste legături. În lupta sa împotriva „hegemonismului american” și a dorinței sale de a oferi lumii o „civilizație globală” non-occidentală, Xi Jinping trebuie să aibă Rusia de partea sa. O Rusie slabă, pro-chineză, care trebuie să-și concentreze forțele militare pe flancul său vestic: văzută de la Beijing, situația este ideală.

De parcă ar fi vrut să arate că are toate cărțile în mână, numărul unu chinez i-a invitat oficial, luni, pe liderii Kazahstanului, Kîrgîzstanului, Uzbekistanului și Tadjikistanului să participe în luna mai la Beijing la „primul summit China-Asia Centrală". O adevărată minge în terenul Moscovei.

Acordul privind gazoductul ”Forța Siberiei 2”

În cel puțin două ocazii din timpul acestei vizite, Vladimir Putin a recunoscut preeminența Chinei. Luni, când s-a declarat „puțin invidios” pe eficacitatea „saltului înainte” al aliatului său, și mai ales marți, când a susținut „utilizarea yuanului chinez în reglementările dintre Rusia și Asia, Africa și America Latină". O propunere care nu poate decât să promoveze internaționalizarea yuanului și o „de-dolarizare” a comerțului internațional.

La sfârșitul discuțiilor, cei doi lideri au semnat două texte: o „declarație comună privind aprofundarea parteneriatului strategic al noii ere” și o „declarație privind planul de dezvoltare a priorităților de cooperare chino-rusă până în 2030”.

Acest ultim document, în opt puncte, este destul de vag, dar Vladimir Putin a anunțat că s-a ajuns la un acord pentru lansarea gazoductului Siberian Force 2. Aceasta este o „prioritate” pentru Moscova.

„La punerea în funcțiune a acestuia”, a spus el, 50 de miliarde de metri cubi de gaz vor trece prin această conductă de 2.600 de kilometri care trebuie să traverseze Mongolia. Liderul rus, însă, nu a propus o dată. Gigantul rus Gazprom, la rândul său, a anunțat că și-a depășit cu o zi recordul de livrări zilnice către China prin intermediul Forței Siberiei 1.

Se spune că Beijingul cumpără în prezent gaz rusesc la un preț mult mai mic decât cel al pieții. Mergând contra curentului occidental, care caută să priveze Kremlinul de resursele sale care finanțează invazia Ucrainei. Cu toate acestea, în numele securității aprovizionării sale, China nu vrea să fie prea dependentă de Moscova. Diplomația chineză s-a implicat în direcția restabilirii relațiilor diplomatice dintre Arabia Saudită și Iran, ceea ce se explică prin interesul său pentru petrol și gaze din Orientul Mijlociu.

Luptă „împotriva revoluțiilor colorate”

„Declarația comună” este un text care, ca și cel semnat în februarie 2022 de Xi Jinping și Vladimir Putin, în timpul Jocurilor Olimpice de la Beijing, este în mare măsură anti-occidental. Cele două țări afirmă că „nu există o democrație superioară” și subliniază dorința lor de a lupta împreună „împotriva revoluțiilor colorate”. Cei doi acuză Statele Unite că „subminează” securitatea internațională, inclusiv accelerarea desfășurării „apărării antirachetă” în mai multe regiuni ale lumii și „promovarea” desfășurării de rachete „cu rază medie și scurtă de acțiune” în Asia-Pacific și în Europa.

„Foarte îngrijorați” de „consolidarea din ce în ce mai mare a legăturilor dintre NATO și țările” din Asia-Pacific, ei anunță, de asemenea, că armatele lor vor efectua „patrule comune regulate pe mare, în aer” și exerciții comune în efortul de a „aprofunda încrederea reciprocă”.

Beijing și Moscova amintesc, de asemenea, ostilitatea față de mai multe inițiative occidentale: parteneriatul de securitate Aukus (Australia, Regatul Unit, Statele Unite), planul Japoniei de a arunca în ocean „ape contaminate cu substanțe radioactive ca urmare a accidentului de la centrala nucleară de la Fukushima” și „activitățile militare biologice ale Statelor Unite, atât în ​​interiorul, cât și în afara țării”. În cele din urmă, China și Rusia „îndeamnă Statele Unite să abordeze preocupările legitime și rezonabile ale Republicii Populare Democrate Coreene”.

În ceea ce privește Ucraina, Xi Jinping și Vladimir Putin „subliniază importanța rezolvării crizei ucrainene prin negocieri de pace”. Rusia „salută poziția obiectivă și imparțială a Chinei” și ambele părți spun că „se opun urmăririi de către orice țară sau grup de țări a avantajelor militare, politice și de altă natură în detrimentul intereselor legitime de securitate ale altor țări”. Nimic din acest text sau din declarațiile lui Xi Jinping de luni nu sugerează că Beijingul ar critica decizia Kremlinului de a invada Ucraina.

Agresiunea occidentală

China nu a prezentat un „plan de pace” mai specific decât „poziția sa pentru o soluționare politică a crizei ucrainene” – cuvântul „război” nu este niciodată menționat. Dar acum China și Rusia „cer să înceteze toate actele care pot provoca tensiuni și pot prelungi conflictul”. După această logică, dacă „criza” continuă, este pentru că Ucraina și Occidentul nu vor să îi pună capăt.

Marți, John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională de la Casa Albă, a acuzat Beijingul că „a transmis propagandei rusești” că războiul din Ucraina ar fi rezultatul agresiunii occidentale. El a subliniat că cele două țări nu sunt legate de o adevărată „alianță”, ci de o „căsătorie de conveniență”. „China nu poate fi considerată în mod rezonabil ca fiind imparțială”, a spus el. La rândul său, Pentagonul a anunțat că Statele Unite vor livra Ucrainei tancuri Abrams M1A1 până în toamnă, mult mai repede decât se estima inițial, în timp ce sistemele de apărare aeriană Patriot vor ajunge și ele în Ucraina pe baza unui „program accelerat”.

Niciun contact între Xi Jinping, care a părăsit Rusia miercuri dimineață, și Volodimir Zelenski nu a fost anunțat până acum de partea chineză. Președintele ucrainean a declarat marți că „i-a oferit Chinei să devină partener” în căutarea unei soluționări a conflictului din Ucraina. „Vă invităm la dialog, așteptăm răspunsul dumneavoastră”, a adăugat el, spunând că „primim semnale, dar nimic concret” în această etapă.

Prim-ministrul japonez Fumio Kishida, care a făcut marți o vizită surpriză la Kiev, a invitat Ucraina să participe la summitul G7 care va avea loc în Japonia la mijlocul lunii mai.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.