Premium
Victor Ponta a adresat 10 întrebări cheie pentru partidele politice pe tema Codului Fiscal.
Citește și: Victor Ponta, 10 întrebări cheie adresate în urmă cu puțin timp
Primul care i-a răspuns a fost Cătălin Predoiu, premierul din umbră al PNL.
Citește și: Predoiu răspunde la cele 10 întrebări ale 'tehnocratului de Stambul' Victor Ponta
Jurnalistul Stelian Muscalu îi răspunde și el la cele 10 întrebări ale premierului.
”Cred că e clar pentru toată lumea că discuțiile despre noul cod fiscal s-au transformat într-un circ politic. Pe politicieni nu-i prea interesează bunăstarea poporului ci doar să puncteze la capitolul imagine. Dar pentru că au atâta grijă de imaginea lor, bineînțeles că se prefac preocupați de economie și încearcă să se dea specialiști care știu despre ce e vorba.
Domnul Ponta, care zilele trecute s-a autointitulat tehnocrat (habar nu am ce îl califică drept tehnocrat, când domnia sa este 100% om politic... a fost președintele unui partid politic, a candidat la președenția României fiind susținut de către partide politice, a ocupat și ocupă funcții ministeriale fiind susținut de partide politice, e deputat în Parlamentul României ca membru al unui partid politic) a lansat 10 întrebări pe Facebook legate de viitorul economic și social al României.
E drept, acele 10 întrebări sunt adresate partidelor politice, dar uite că mă bag și eu ca musca-n lapte. Eu nu sunt partid și nici membru al unui partid, dar sunt și eu un cetățean care trăiește în țara asta așa că mi se pare că am și eu dreptul la o opinie.
Drept urmare o să încerc să răspund și eu întrebărilor puse de domnul prim-ministru.
1. Considera ca noul Cod Fiscal propus de Guvern este un instrument legislativ categoric mai bun decat cel aflat acum in vigoare? Ajuta economia romaneasca sa se dezvolte in continuare, pastrand si crescand numarul de locuri de munca, platind salarii mai decente, achitand taxe mai mici si mai putine (sprijinind efortul autoritatilor de combatere a birocratiei si evaziunii fiscale)? Daca nu sunt de acord cu aceste afirmatii, de ce voteaza pentru?
Noul cod fiscal este un pic mai bun, dar în niciun caz nu se poate spune că e categoric mai bun.
Nu, nu ajută economia românească să se dezvolte, atâta timp cât în noul cod fiscal (ultima varianta negociată) singura reducere de taxe va fi cea la TVA, iar taxele pe muncă rămân în continuare mari, iar investițiile nu sunt încurajate. Chiar și cu eliminarea taxei pe stâlp și a supraaccizei la combustibil (două taxe care inhibă dezvoltarea nu o stimulează), ne-am întoarce la situația de acum 2 ani, iar acum 2 ani economia nu prea era stimulată să crească.
2. Cand au votat in unanimitate Codul Fiscal au stiut ce voteaza? Au citit textul, specialistii lor au inteles prevederile si consecintele? Daca da, de ce unele partide au considerat dupa vot si dupa trimiterea la reexaminare ca noul Cod Fiscal este iresponsabil, nesustenabil, prost conceput etc.?
Aici și eu am dubii. Nici eu nu cred că parlamentarii știu ce votează. Cred că nici nu prea îi interesează ce votează.
Totuși, între primul vot și discuția ulterioară au mai intervenit multe lucruri. Printre acestea se numără promisiunea dublării sau triplării salariilor bugetarilor și o situație economică internațională care se deteriorează (vezi criza refugiaților în Europa, vezi criza economică mocnită în China)
3. De ce reprezentantii PNL/PDL au depus un amendament privind scaderea cotei generale de TVA de la 20% (propunerea Guvernului) la 19% si chiar au conditionat votul pozitiv de acceptarea acestui amendament? Au avut calcule de impact sau a fost o simpla propunere electoralista si populista? Daca era o propunere buna, de ce au solicitat acum sa se revina la varianta Guvernului de 20%?
Și eu cred că a fost mai mult o problemă de imagine - să poată spune și ei că au contribuit cu ceva la noul cod fiscal.
Pe de altă parte, cred că nimeni nu are calcule de impact. Toată lumea vorbește bazându-se pe presupuneri. De ce? Pentru că guvernul nu a oferit niciodată aceste calcule. Guvernul trebuia să vină cu cifre clare și cu proiecții economice. De ce plătim atâția funcționari ministeriali dacă ei nu își fac treaba pe care sunt plătiți să o facă?
4. Care a fost impactul estimat al cresterii TVA de la 19% la 24% si al taierilor de salarii si al ajutoarelor sociale din 2010? Care dintre partidele actuale considera si acum ca a fost corecta si utila viziunea economica a guvernarii PDL de atunci, cand sute de mii de firme au dat faliment, s-au pierdut peste 170.000 de locuri de munca stabile, s-a redus cu 0,5 puncte procentuale potentialul economic, a avut loc o cadere economica drastica, a explodat evaziunea fiscala, rata inflatiei s-a dublat fata de 2009, iar puterea de cumparare a scazut dramatic chiar cu 40% in cazul profesorilor, medicilor si a categoriilor sociale cu venituri reduse?
Nici guvernul anterior nu a excelat la calcule. Măsurile au fost luate în același mod habarnist / heirupist ca și acum.
Impactul a fost devastator pentru economie, asta am simțit-o toți pe pielea noastră, dar cred că au fost luate măsuri disperate pentru că pe vremea când economia ”duduia” nu s-au făcut investiții și nu s-au pus bani de-o parte pentru zile negre ci ne-am îndatorat excesiv de mult. Probabil că dacă specialiștii în economie ar fi fost ascultați și atunci s-ar fi găsit soluții mult mai inteligente pentru ieșirea din criză.
5. Care este opinia partidelor politice actuale - Romania ar trebui sa renegocieze tintele de deficit bugetar ESA mai mici de 1% din PIB prevazute in actualul Medium Term Objective sau sa tina cura de slabire (austeritate) si sa acumuleze deficite de dezvoltare? Sau ar fi mai bine tintirea unor deficite bugetare ESA in jurul a 2% din PIB si astfel sa se accelereze procesul de convergenta fata de media UE28?
Opinia mea e că politicienii ar trebui să fure mai puțin. Știu, corupția nu s-a născut în România și nici nu va putea fi vreodată eradicată. Sunt convins că niciun om politic nu cheltuie sute de mii sau milioane de euro în campania electorală ca să câștige pe urmă o mie de euro pe lună din salariul de demnitar. Poate că ar trebui să cheltuie mai puțin și în campania electorală, iar după aceea să nu fie atât de lacomi. În plus, ar trebui să își îndeplinească cu seriozitate și atribuțiile oficiale nu să se ocupe doar de politică și de interesul personal. Dacă s-ar întâmpla așa probabil că s-ar putea să avem și deficite mici și în același timp s-ar putea face și investiții (investiție însemnând ceva folositor, care aduce profit în viitor; fântâni cântătoare sau săli de sport inutilizabile nu sunt investiții).
6. De ce Romania ar fi nesustenabila in conditiile unui deficit de 2 - 2,5% din PIB si o datorie bruta guvernamentala de 40% din PIB, iar Spania cu un deficit bugetar de 3,7% din PIB si cu o datorie de 103% din PIB, Franta cu un deficit bugetar estimat de 4,1% din PIB si o datorie publica de 98% din PIB, Portugalia cu 2,8% din PIB si o datorie publica de 124% din PIB, Polonia cu un deficit bugetar de 2,7% din PIB si o datorie de 50% din PIB sau Marea Britanie cu un deficit bugetar de 3,6% din PIB si o datorie bruta de 91% din PIB s.a.m.d., ar fi cu toate sustenabile?
Pentru că România nu e credibilă. Noi producem mai nimic. Când te duci la bancă să iei un credit, primul lucru care te întreabă este ce venituri ai. Dacă nu ai venituri mari nici banca nu îți poate da credite mari.
7. Stiu partidele politice ca 2014 a fost primul an din ultimii 12 cand Romania a obtinut sold bugetar primar pozitiv, de 0,1% din PIB (adica soldul bugetar fara plata de dobanzi a fost pe plus)? Este nevoie in continuare de austeritate sau de masuri de crestere economica si noi locuri de munca ? (o dezbatere ideologica fundamentala azi in cadrul Uniunii Europene).
Excedentul se datorează în principal stopării totale a investițiilor în infrastructura de transport. În condițiile în care România are una din cele mai slabe infrastructuri din Europa aceste investiții sunt vitale pentru viitorul mai bun al acestei țări, iar stoparea lor nu este deloc un lucru înțelept, în niciun caz un motiv de laudă.
8. Stiu partidele politice ca in 2014 Romania a atins tinta de deficit bugetar structural de 1% din PIB definita drept regula fiscala in Tratatul privind coordonarea, stabilitatea si guvernanta in cadrul Uniunii Economice si Monetare alaturi de Olanda, Germania, Danemarca si Austria? Si ca a avut un deficit bugetar MAI MIC decat cel prevazut in acordurile cu FMI/CE/BM? Este bine sa pastram aceasta situatie sau sa cheltuim mai mult din banii nostri pentru dezvoltare si cresterea nivelului de trai?
Nu trebuie să cheltuim mai mult pentru că nu ne permitem să cheltuim mai mult. Trebuie în schimb să investim mai mult. Sper că domnul Ponta înțelege care e diferența între cheltuieli și investiții.
9. Doresc partidele politice un nou Acord Stand By cu Fondul Monetar International stiind ca Romania indeplineste criteriile de calificare pentru un alt tip de Acord - accesarea unei Linii de Credit Flexibile (avand conditii macroeconomice similare cu ale Poloniei)?
Da, este nevoie de un acord Stand By. Pentru că politicienii români au nevoie de supraveghere ca să mai facă și ce trebuie. Altfel, fără rigoarea impusă de organismele internaționale nu știu unde am ajunge. În orice caz nu am ajunge într-o situație prea bună.
FMI nu este chiar așa un bau-bau cum a fost prezentat de către politicieni. FMI fixează niște obiective generale și este treaba guvernului cum îndeplinește aceste obiective. Dacă guvernul nu găsește cea mai bună cale sau face greșeli grave nu este vina FMI.
10. Considera partidele politice ca actualul curs de crestere economica neintrerupta din 2012, scadere a somajului si ridicare a puterii de cumparare si a nivelului de trai al populatiei este sau nu afectat de crize si scandaluri politice avand ca pretext masuri economice? Sau de inconsecvente legislative absolut ridicole (de felul „votam in unanimitate Codul Fiscal si dupa o luna anuntam ca este gresit si nu il mai sustinem”)? Este necesar si se poate incheia un acord politic pentru dezvoltare economica si cresterea nivelui de trai (care sa cuprinda cel putin principalele obiective privind nivelul de fiscalizare, salariul si pensia medie, modul de finantare in educatie si sanatate) - asa cum s-a facut pentru Aparare?
Care scădere a șomajului?
Da, ar fi senzațional să existe un acord politic pentru dezvoltare economică și creșterea nivelului de trai. Pentru mediul de afaceri stabilitatea este cel mai important lucru, mult mai important decât orice facilități fiscale.
Nu e normal să anunți niște măsuri economice și peste câteva zile să te răzgândești. Nu e normal să cheltui orice bănuț prinzi în buget fără să ai un plan de dezvoltare, iar când bugetul se golește de tot să introduci peste noapte taxe și impozite noi. Mai bine nu scazi o taxă dacă nu ești absolut sigur că peste jumătate de an va trebui să pui două taxe în locul ei.
Înainte se obișnuia să întrebi un copil ce dorește să se facă când va fi mare. Ar fi frumos să știe și copiii din ziua de astăzi ce trebuie să facă pentru a-și îndeplini visele. Nu e normal ca fiecare ministru nou să vină cu o așa zisă reformă și să dea peste cap tot ce se întâmplase până atunci. Ar fi frumos ca un copil să știe că peste 20 de ani, când va termina școala își va găsi un loc de muncă în domeniul în care s-a pregătit.”, scrie Muscalu pe blogul său.
