Premium
Augustin Zegrean, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, afirmă într-un interviu pentru stiripesurse.ro că decizia CCR de marţi, 6 iunie, nu obligă Parlamentul să stabilească un prag pentru abuzul în serviciu. În ciuda speculaţiilor în acest sens, abuzul în serviciu nu va fi dezincriminat în intervalul scurs între publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial şi modificarea legii în Parlament în sensul introducerii unui prag minim al infracţiunii, mai spune Zegrean.
Curtea Constituţională a respins marţi o sesizare formulată de fosta soţie a lui Liviu Dragnea, cu privire la necesitatea existenţei unui prag minim valoric în cazul infracţiunii de abuz în serviciu. Cu toate acestea, în comunicatul emis de CCR se preciza că Parlamentul este "singura autoritate care are obligația de a reglementa pragul valoric" al abuzului în serviciu.
Vezi şi: OFICIAL CCR: Parlamentul 'are obligația de a reglementa pragul valoric' la abuz în serviciu
Vezi şi: Ministrul Justiției anunță că PUNE PRAG VALORIC la abuzul în serviciu
Reporter: - Cum se poate interpreta decizia de ieri a Curţii? Există opinii potrivit cărora abuzul în serviciu ar putea fi dezincriminat dacă Parlamentul nu stabileşte un prag până la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei CCR.
Augustin Zegrean: - Toți vorbesc după ureche. Decizia de ieri este o decizie de respingere ca inadmisibilă, pentru că problema a fost soluționată printr-o altă decizie din 2016, prima decizie cu așa-zisa dezincriminare a abuzului în serviciu. Nu a fost dezincriminat nici atunci, au fost lămurite lucrurile. Am văzut și eu discuții, erau foarte disperați unii că CCR ar fi spus că Parlamentul e obligat să pună un prag acolo.
Reporter: - Aşa scrie în comunicatul de presă.
Augustin Zegrean: - Și altădată am dat asemenea decizii și am scris că nu Curtea este cea care trebuie să facă modificarea. Cel care poate să facă este Parlamentul. Curtea nu poate să dea dispoziții Parlamentului.
Reporter: - Doar că în comunicat nu scrie că Parlamentul „poate” să stabilească un prag, ci „are obligația”.
Augustin Zegrean: - E o chestie greșită. Așteptați decizia Curții și precis nu va scrie așa. Obligația Parlamentului e de a pune de acord legea cu decizia Curții, atâta tot. Altă obligație nu există. Deci nu poate Curtea să dea dispoziții Parlamentului. Nu a făcut-o niciodată și nu cred că de data asta a făcut-o. S-a înțeles greșit. Nu s-a schimbat nimic în privința asta, ci doar se repetă decizia anterioară pronunțată în iunie 2016.
Reporter: - Până și domnul ministru Toader, fostul dumneavoastră coleg de la Curte, și-a schimbat poziția cu privire la proiectul de modificare a Codului Penal după decizia de ieri a CCR.
Augustin Zegrean: - Am văzut, dar comunicatul nu este decizia Curții. Comunicatul este altceva. După ce se adoptă o hotărâre, se scrie un comunicat care nu întotdeauna este același cu textul efectiv al hotărârii. Curtea nu poate să dea dispoziții Parlamentului. Sigur, deciziile Curții sunt general obligatorii, dar asta după ce decizia este publicată în Monitorul Oficial. Obligația Parlamentului este de a pune de acord legea cu decizia Curții. Asta o face Parlamentul în diverse feluri. Fie că renunță la textul declarat neconstituțional, nu mai aduce într-o altă lege soluția neconstituțională, fie efectiv modifică textul. În povestea asta cu abuzul în serviciu probabil că nu vor renunța la reglementare. Vor găsi un text care să fie conform cu decizia Curții.
Reporter: - Dacă viitorul text de lege nu va prevedea un prag minim valoric pentru abuzul în serviciu, va fi constituțional sau nu?
Augustin Zegrean: - Nu am nicio îndoială că va fi. Curtea nu a propus un prag. Niciodată nu a făcut așa ceva. Nu a spus Curtea cum să fie legea, cum să sune legea. V-am mai spus și o repet și vă rog să rețineți: judecătorul constituțional nu are creion, are numai gumă. El șterge, nu scrie. Nu se scriu legile în Curtea Constituțională, legile se scriu în Parlament. Nu e prima dată când Curtea spune „nu noi putem să facem asta, altcineva face legile în țara asta”. O singură dată am dat o decizie prin care am obligat Parlamentul să lămurească o lege, să dea o lege de interpretare a unui text în privința incompatibilităților. Și aia a durat foarte mult. Dar gândiți-vă că au fost decizii care nu au fost puse în aplicare niciodată, cum a fost decizia pe ordonanța care a permis aleșilor locali să plece la alt partid timp de 45 de zile.
