Premium
Membrii Congresului american se pregătesc să părăsească Washingtonul pentru două săptămâni fără să fi votat un nou ajutor pentru Ucraina, a cărei armată duce o lipsă acută de muniţie pentru a face faţă trupelor ruseşti, relatează AFP, citat de news.ro.
Miercuri, într-o conferinţă de presă, şeful Camerei Reprezentanţilor, republicanul Mike Johnson, a menţionat mai multe scenarii în curs de studiu pentru a progresa în această problemă arzătoare, cum ar fi ideea unui împrumut pentru Kiev, în loc de un cec, sau utilizarea activelor îngheţate ale oligarhilor ruşi. Adică, orice în afară de pachetul de 60 de miliarde de dolari deja aprobat de senatorii de ambele părţi ale culoarului politic şi cerut de luni de zile de preşedintele democrat Joe Biden.
Mike Johnson, un loialist al lui Donald Trump, refuză categoric să permită examinarea acestui proiect de lege, invocând o multitudine de motive pentru a-şi justifica poziţia. "Examinăm, în schimb, mai multe piste", a declarat el miercuri, fără a da vreun calendar sau detalii despre aceste piste.
La sfârşitul săptămânii, membrii Camerei şi ai Senatului vor părăsi capitala americană pentru o perioadă de două săptămâni de lucru în circumscripţii, fără să fi aprobat noi fonduri. Ei se vor întoarce la Washington abia pe 8 aprilie.
Mike Johnson "trebuie să înceteze să ne mai piardă timpul cu scenarii imaginare dezbătute între republicani, dar care nu se concretizează niciodată", a declarat pentru AFP influentul democrat Adam Smith. "Cu cât va dura mai mult, cu atât mai multe victime ucrainene vor fi", a avertizat el.
De departe cel mai mare susţinător militar al Ucrainei, Statele Unite nu au mai trimis un ajutor consistent la Kiev din decembrie 2022. O decizie rapidă a Congresului cu privire la deblocarea ajutorului pentru Ucraina este de "importanţă critică", a pledat luni preşedintele Volodimir Zelenski.
Liderul ucrainean a făcut numeroase deplasări la Washington în ultimele luni, până acum fără succes.
TRUMP VREA SĂ FIE UN ÎMPRUMUT
Epuizată de doi ani de invazie rusă, Ucraina se luptă să facă faţă armatei ruse, care o depăşeşte în număr de soldaţi, arme şi muniţii. În ultimele săptămâni, trupele ruseşti au avansat în mai multe sectoare ale liniei de front din estul Ucrainei.
Cu toate acestea, ministrul ucrainean de externe, Dmyiro Kouleba, consideră că "ajutorul american va sosi".
"Este vorba de a avea încredere în capacitatea Statelor Unite de a sprijini ţările care respectă aceleaşi reguli şi principii pe care Statele Unite le apără în întreaga lume, ceea ce este mult mai amplu decât Ucraina", a susţinut el.
Ucraina nu exclude ideea, propusă de Donald Trump, de a oferi acest ajutor sub formă de împrumuturi şi nu de donaţii, dar spune că are nevoie de mai multe detalii.
Fostul preşedinte, candidat la alegerile din noiembrie, se opune aprobării de noi fonduri pentru Kiev, argumentând că Statele Unite ar trebui "să înceteze să mai dea bani fără să se aştepte să fie rambursate".
El susţine că, dacă va fi ales din nou, va rezolva războiul dintre Rusia şi Ucraina "în 24 de ore" - fără a explica cu adevărat cum.
Preşedintele democrat Joe Biden, care candidează pentru realegere, a cerut din nou Congresului american, într-un discurs solemn, la 7 martie, să aprobe acest ajutor.
În plin an electoral, acest subiect s-a transformat într-o adevărată viză între cei doi candidaţi, care se vor confrunta la 5 noiembrie.
Context
Luna trecută, Senatul SUA a aprobat un proiect de lege care ar fi deblocat un ajutor militar de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina, dar preşedintele Camerei Reprezentanţilor, republicanul Mike Johnson, a refuzat să îl supună la vot. Se pare că discuţiile actuale de la Capitoliu se concentrează pe încercarea de a obţine aprobarea cel puţin a unei părţi din ajutor sub forma unui împrumut, ceea ce ar putea asigura sprijinul republicanilor din Cameră.
Blocajul politic de la Washington a coincis cu cele mai importante câştiguri ale Rusiei pe câmpul de luptă din ultimele nouă luni, inclusiv cucerirea oraşului industrial Avdiivka, pe care forţele ruseşti îl atacau puternic de luni de zile.
În discursul său video de miercuri seară, preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că îi este recunoscător Americii pentru sprijinul pe care îl acordă statului şi poporului ucrainean, dar este vital ca leadershipul american să rămână puternic în apărarea ordinii internaţionale. Zelenski a pledat încă o dată pentru arme cu rază lungă de acţiune.
"Trebuie să fim rezilienţi pe toată linia, trebuie să avem o rază lungă de acţiune pentru a-l învinge pe Putin şi trebuie să ne aflăm în situaţia în care îndoielile cu privire la puterea Occidentului îl ajută pe acest nebun. Putin trebuie să piardă - şi aceasta este o chestiune de viaţă şi de moarte pentru lumea democratică. Când va pierde, lumea democratică va avea o perspectivă bună pentru generaţiile următoare", a punctat Zelenski.
La rândul său, Iermak a subliniat că, în pofida blocajului, nu există dezacorduri între Washington şi Kiev şi a spus că înţelege că preşedintele american face tot posibilul pentru ca finanţarea să fie aprobată.
Vizita lui Sullivan are loc la doar o săptămână după ce Casa Albă a reuşit să anunţe un ajutor militar suplimentar de 300 de milioane de dolari, primul anunţ de acest fel din acest an, deşi chiar şi preşedintele Biden a recunoscut că nu a fost "nici pe departe suficient". Finanţarea a fost pusă la dispoziţie datorită unor economii neprevăzute la nivelul Departamentului Apărării, a declarat Sullivan săptămâna trecută, şi a însemnat că muniţia de artilerie şi apărarea antiaeriană, printre altele, au fost deja transferate Ucrainei.
Întrebat dacă orice viitor transfer de arme va include sistemele ATACMS cu rază de acţiune mai mare, care ar putea ajunge până la 300 de km, Sullivan a refuzat să se pronunţe, spunând doar că cele două părţi au avut discuţii constructive în legătură cu tipul de capacităţi de care are nevoie Ucraina.
El a spus că procesul "a durat deja prea mult".
Iermak a declarat că au discutat despre nevoile actuale ale Ucrainei pe câmpul de luptă, despre summitul alianţei militare NATO de la Washington din iulie şi despre un summit de pace din Elveţia pe care Kievul doreşte să aibă loc în această primăvară.
Ucraina nu intenţionează să invite Rusia la acest summit, care îşi propune să se bazeze pe viziunea de pace a preşedintelui Zelenski. Proiectul său prevede o retragere completă a trupelor ruseşti, pe care Moscova a respins-o din start.
Iermak a declarat că el crede că China - care a trimis luna aceasta un emisar de rang înalt într-un turneu în capitalele europene, inclusiv la Kiev şi Moscova - ar putea lua parte la summit. China, liderul mondial nr. 2 în economie, este văzută ca un aliat al Rusiei şi are legături economice profunde cu Moscova. Participarea sa la summit ar fi văzută ca o mare victorie diplomatică pentru Ucraina.
