Zi lungă la Curtea Constituţională a României! Magistrații iau în discuție mai multe sesizări depuse de PNL și USR, după cum urmează:
Curtea Constituţională a României ia în discuţie miercuri sesizarea PNL şi USR cu privire la modificarea şi completarea articolului 9 din Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Potrivit ordinii de zi a plenului CCR, se va discuta pe obiecţia de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României privind completarea şi modificarea articolului 9 din Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, formulată de 91 de deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Uniunii Salvaţi România.
Conform prevederilor adoptate, comisiile de anchetă pot cita orice persoană care lucrează în cadrul Guvernului sau al celorlalte organe ale administraţiei publice şi poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei. Persoanele citate sunt obligate să se prezinte în faţa comisiei de anchetă parlamentară.
Gabriela Firea, ATAC dur: 'Ponta, strategul lui Grindeanu. A făcut ILEGALITĂŢI la Palatul Victoria'
În cazul refuzului nemotivat de a răspunde solicitărilor comisiei de anchetă, aceasta poate propune sesizarea conducătorului autorităţii sau instituţiei unde îşi desfăşoară activitatea persoana citată, în vederea aplicării în mod corespunzător a prevederilor regulamentelor de organizare şi funcţionare a instituţiei respective sau poate propune sesizarea organelor de urmărire penală pentru infracţiunea prevăzută de articolul 267 din Legea 286/2009 privind Codul penal cu modificările şi completările ulterioare, mai prevede proiectul de hotărâre de modificare a Regulamentului.
Comisiile de anchetă parlamentară pot invita orice altă persoană care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei şi care acceptă să fie audiată.
Persoana invitată poate răspunde şi în scris comisiei de anchetă parlamentară, furnizând informaţiile solicitate sau poate transmite prin poştă documente sau celelalte mijloace de probă pe care le deţine şi care sunt utile comisiei de anchetă. Refuzul persoanelor invitate la comisia de anchetă de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţia acesteia celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei, poate fi considerat ca obstrucţionare sau împiedicare a aflării adevărului şi poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmărire penală, mai arată textul adoptat, informează Agerpres.
*
Curtea Constituţională a României (CCR) ia în discuţie miercuri sesizarea PNL cu privire la modificarea şi completarea Regulamentului Senatului care stabileşte, între altele, şi procedura de adoptare a iniţiativelor de revizuire a Legii fundamentale.
Potrivit ordinii de zi a plenului CCR, se va discuta pe obiecţia de neconstituţionalitatea a unor prevederi cuprinse în articolul 149(1) alineatul 1 şi 2, articolul 149(2) alineatul 6 şi articolul 149(4) introduse în noua Secţiune 8(1) privind "Procedura aplicabilă iniţiativelor de revizuire a Constituţiei României" din Regulamentul Senatului, astfel cum a fost modificat şi completat prin Hotărârea Senatului numărul 37/2017, sesizare formulată de 26 de senatori aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.
Semnatarii sesizării susţin că unele articole au fost adoptate cu încălcarea prevederilor constituţionale.
Percheziții MASIVE în București și 5 județe din țară: 45 de mandate de aducere
"Prin adoptarea art. 149 (1) alin. (1) şi (2) din Regulamentul Senatului, s-a limitat competenţa decizională a Camerelor Parlamentului în procedura de revizuire a Constituţiei, încălcându-se principiul bicameralismului perfect rezultat din art. 150 - 151 din Constituţie raportat la principiul bicameralismului diferenţiat funcţional rezultat din art. 75 din Constituţie, precum şi principiul autonomiei parlamentare consacrat prin art. 64 din Constituţie", se arată în sesizare.
Liberalii precizează că jurisprudenţa CCR a arătat prin mai multe decizii că Parlamentul dispune de o competenţă discreţionară în privinţa legiferării şi autonomiei regulamentare, însă numai în cadrul limitelor stabilite de Constituţie.
"Acte normative cu forţă juridică inferioară Constituţiei, regulamentele Camerelor Parlamentului nu pot contraveni normelor şi principiilor constituţionale şi nici limitelor de reglementare stabilite prin Constituţie", se subliniază în sesizare.
PNL arată că Senatul a introdus în Regulamentul propriu o ordine de sesizare a Camerelor în procedura de revizuire a Constituţiei, încălcând astfel voinţa legiuitorului constituant, care nu a prevăzut o astfel de procedură sau o astfel de etapă în procedura revizuirii.
"Prin această dispoziţie regulamentară, Senatul şi-a restrâns competenţa pe care Constituţia i-o acordă în temeiul art. 150, eliminând practic şi juridic posibilitatea de a fi sesizat de titularul iniţiativei cu un proiect sau o propunere de revizuire. În mod similar, obligând iniţiatorii să depună proiectele sau iniţiativele de revizuire a Constituţiei doar la Camera Deputaţilor, Senatul le-a limitat acestora libertatea pe care art. 150 din Constituţie le-a lăsat-o, aceea de a alege Camera la care să depună proiectul sau initiaţiva de revizuire, încălcând dispoziţiile art. 150 din Constituţie atât în litera, cât şi în spiritul lor", se precizează în sesizare.
Liberalii mai susţin că "legiuitorul constituant român nu a prevăzut etapa sesizării Camerelor cu o iniţiativă de revizuire a Constituţiei, aşa cum a făcut-o pentru procedura de legiferare obişnuită". "Lipsa unei dispoziţii constituţionale cu privire la Camera ce trebuie să fie prima sesizată în procedura de revizuire a Constituţiei nu poate fi completată cu dispoziţiile din procedura de legiferare obişnuită. Tăcerea legiuitorului constituant cu privire la această etapă din procedura de legiferare echivalează cu opţiunea acestuia de a nu îngrădi libertatea iniţiatorilor de a sesiza oricare dintre cele două Camere atunci când decid să îşi exercite dreptul de a iniţia revizuirea Constituţiei şi de a permite oricărei camere să fie sesizată cu un astfel de act normativ", se menţionează în sesizare.
CCR a publicat MOTIVAREA în cazul condamnaților cărora li se interzice să facă parte din Guvern
Competenţa stabilirii etapelor din procedura de legiferare revine, potrivit senatorilor PNL, puterii constituante, şi nu Parlamentului.
Liberalii subliniază că regulamentele Camerelor Parlamentului nu pot contraveni normelor şi principiilor constituţionale şi nici limitelor de reglementare stabilite prin Legea fundamentală.
"Prin adoptarea art. 149 (2) alin. (6) din Regulamentul Senatului s-a încălcat procedura de revizuire prevăzută de art. 151 din Constituţie, prin terminarea procesului legislativ doar prin simpla exprimare de voinţă a Senatului şi împiedicarea 'navetei legislative' în cazul revizuirii Legii fundamentale", arată senatorii PNL.
În final, senatorii liberali subliniază că Legea fundamentală nu reglementează o ordine de sesizare a Camerelor Parlamentului iar, prin urmare, proiectele sau iniţiativele de revizuire pot fie depuse la oricare dintre cele două.
"Ambele Camere au atribuţii identice în această privinţă, în această materie a revizuirii Constituţiei, fără a fi nevoie de o altă învestitură specială, fiind abilitate direct prin Constituţie drept camere de revizuire potrivit interpretării teleologice, iar parlamentarii au dreptul constituţional de a iniţia revizuirea chiar la camera din care fac parte", se precizează în sesizare.
Pe 18 aprilie, Senatul a adoptat o hotărâre potrivit căreia iniţiativele de revizuire a Constituţiei se depun în vederea dezbaterii şi aprobării la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, iar ulterior iniţiativa de revizuire, adoptată de Camera Deputaţilor, se transmite Senatului pentru dezbatere şi adoptare.
*
Curtea Constituţională a României (CCR) reia discuţiile, miercuri, în cazul sesizării privind Legea Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.
Curtea a discutat în 12 iunie sesizarea, însă a decis să amâne dezbaterile pentru 21 iunie.
Sesizarea a fost formulată de 70 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare ale PNL şi USR.
PNL a anunţat luna trecută că Grupul deputaţilor liberali a înaintat Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate în privinţa Legii Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, pentru forma adoptată de Camera Deputaţilor.
"Forma iniţială a propunerii legislative, propusă de parlamentarii PNL, a suferit modificări substanţiale aduse în a doua Cameră sesizată de majoritatea parlamentară, încălcând principiul bicameralismului statuat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Astfel, norme care schimbă sensul iniţiativei legislative nu au fost supuse deciziei primei Camere sesizate în acest caz, respectiv a Senatului. În acelaşi timp, nu sunt specificate în mod concret sursele de finanţare şi alocările bugetare necesare acoperirii activităţilor desfăşurate cu ocazia Centenarului", se explica într-un comunicat al PNL.
Potrivit liberalilor, majoritatea parlamentară a impus soluţii legislative care încalcă reglementări constituţionale ce privesc atributul preşedintelui României de a conferi decoraţii şi titluri de onoare în numele statului român.
"Prin forma legii adoptate în Camera Deputaţilor este eludată instituţia preşedintelui României din acest mecanism constituţional, fiind instituite în paralel alte tipuri de medalii şi distincţii prilejuite de aniversarea Marii Uniri, spre a fi acordate prin hotărâre a Parlamentului ori prin hotărâre a Guvernului", susţine PNL.
Legea privind Centenarul Războiului pentru Întregirea Neamului (1916 - 1918) şi Centenarul Marii Uniri a fost adoptată pe 3 mai.
*
Curtea Constituţională a României (CCR) discută, miercuri, sesizarea PNL în legătură cu modificările aduse mecanismului de numire în funcţie a şefului Direcţiei Generale de Protecţie Internă (DGPI) din cadrul Ministerului de Interne, prin eliminarea avizului necesar din partea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
"Modificarea operată de majoritatea parlamentară încalcă prevederile constituţionale referitoare la asigurarea securităţii naţionale, iar, pe de altă parte, se înscrie într-o abordare sistematică a PSD-ALDE de restrângere a atribuţiilor preşedintelui României prin modificări legislative lipsite de fundamentare", preciza PNL în 23 mai.
De asemenea, liberalii susţineau că proiectul de lege prin care a fost modificată OUG are grave carenţe de coerenţă legislativă în raport cu o serie de alte acte normative în vigoare, deschizând posibilitatea legală de a aservi politic activitatea DGPI.
"Soluţia legislativă promovată nu a fost supusă dezbaterii şi votului în prima Cameră sesizată, respectiv în Camera Deputaţilor, fapt care a dus la încălcarea principiului bicameralismului în adoptarea actelor normative", arătau liberalii.
*
Curtea Constituţională a României ia în discuţie miercuri sesizarea PNL şi USR cu privire la modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor.
PNL şi USR critică faptul că prin modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor devine posibilă desfăşurarea, în acelaşi timp, a unei anchete judiciare şi a uneia parlamentare.
"Prin Hotărârea nr. 37 din 9 mai 2017 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, (...) Camera Deputaţilor a procedat la abrogarea art. 74. Prin abrogare devine posibilă desfăşurarea, în acelaşi timp, a unei anchete judiciare şi a unei anchete parlamentare. Suntem în situaţia în care, prin ancheta parlamentară, care reprezintă o activitate cu profund caracter politic, poate fi influenţată administrarea probelor în cadrul unei anchete judiciare. Rezultă, din această modificare a Regulamentului Camerei Deputaţilor, că activitatea puterii legislative poate influenţa, în orice moment, activitatea puterii judecătoreşti", se arată în sesizare.
PNL şi USR invocă o decizie a CCR din 2012, potrivit căreia Ministerul Public este parte a autorităţii judecătoreşti, iar faptul că procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei nu califică Ministerul Public ca fiind o instituţie a cărei activitate s-ar afla sub control parlamentar.
De asemenea, deputaţii celor două partide arată că textul abrogat constituia o garanţie a respectării principiului separaţiei puterilor în stat.
"Se legiferează instrumente cu caracter jurisdicţional la îndemâna unei comisii parlamentare de anchetă, încălcându-se astfel dispoziţiile art.1 alin.(4) din Constituţia României, care consacră principiul separaţiei puterilor în stat", susţin deputaţii PNL şi USR în sesizare.
PNL şi USR solicită CCR să constate că hotărârea privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor este neconstituţională.
Comentează