Premium
Ziua de 31 octombrie a fost desemnată Ziua Mondială a orașelor, cu scop principal de a promova interesul comunității internaționale în ceea ce privește procesul complex al urbanizării, cu toate implicațiile și provocările firești. De asemenea, această zi a fost numită astfel și pentru a oferi contexte de cooperare între state în identificarea unor oportunități importante pentru a face față dificultăților pe care le întâmpină comunitățile urbane și pentru a conduce, în final, la o dezvoltare durabilă, sustenabilă în întreaga lume, susține într-un comunicat deputatul PSD Camelia Gavrilă.
Această valoare simbolică a fost stabilită la data de 27 decembrie 2013, de către Adunarea Generală a ONU, prin rezoluție, prin care s-a decis „ca ziua de 31 octombrie să fie sărbătorită, începând din 2014, drept Ziua mondială a orașelor, invitând statele lumii, sistemul ONU, în special Programul Națiunilor Unite pentru Așezări Umane (ONU-Habitat), organizațiile internaționale relevante, societatea civilă şi părţile interesate să observe și să crească gradul de conștientizare a zilei.”, în relație cu tema urbanizării.
În contextul Uniunii Europene, este de remarcat faptul că orașele se confruntă cu schimbări demografice diferite, cum ar fi îmbătrânirea populației, reducerea drastică a ariei orașelor sau procese intense de suburbanizare, aspecte dublate de slăbirea legăturilor între creșterea economică, ocuparea forței de muncă și progresul social, diferențele tot mai mari între veniturile diferitelor categorii sociale, scăderea nivelului de viață al populației sărace, dezechilibre ale economiei orașelor, extinderea necontrolată a aglomerărilor urbane etc.
Pentru a putea răspunde într-un mod pozitiv acestor provocări, UE recomandă ca „orașele de mâine” să analizeze unele măsuri și posibile soluții:
ü Adoptarea unui model holistic de dezvoltare urbană durabilă;
ü Adaptarea sistemelor de guvernanță la noile circumstanțe și considerarea atentă a diferitelor dimensiuni teritoriale (de exemplu supra-urbane precum și infra-urbane) și a implicațiilor temporale actuale;
ü Necesitatea unei coordonări în plan orizontal și vertical, astfel încât orașele să conlucreze cu alte niveluri de guvernanță și să își consolideze cooperarea și crearea de rețele cu alte orașe sau comunități apropiate, pentru a partaja investițiile și serviciile necesare la scară teritorială mai largă;
ü În contextul legăturilor slăbite între creșterea economică și progresul social, inovarea socială reprezintă o ocazie de a mări spațiul public de implicare civică, iar creativitatea, coeziunea, programele orientate spre incluziune sunt soluții necesare în zonele urbane afectate.
Revenind pe plan local, orașul Iași este unul dintre cele mai mari din Moldova, timp de trei secole a fost capitala Principatului Moldovei, dar și capitală temporară a României, în contextul Primului Război Mondial. Orașul nostru deține un semnificativ tezaur simbolic, istoric, spiritual, cultural, educațional, în mod deosebit prin obiectivele turistice, muzee, casele memoriale importante, biserici și mănăstiri, fiind „prin sine însuşi un muzeu național.” (Nicolae Iorga) Mai mult decât atât, prestigioasele universități au un rol major în dinamica și evoluția orașului, acesta au devenit un reper cultural și academic esențial pentru miile de studenți care doresc să performeze și să se dezvolte profesional.
Cu siguranță, fiecare oraș are povestea proprie, cu semnificații profunde prin care își transmite „personalitatea” și identitatea, de fapt conturul unui destin care îl deosebește de celelalte centre urbane. Orașul Iași este, însă, un topos unic, marcat de o bogată istorie, denumit „leagănul Unirii”, datorită multiplelor mișcări culturale și politice, care au influențat decisiv istoria țării. Numeroase evenimente culturale de referință inițiate în Iași înnobilează istoria acestuia: aici a apărut primul ziar tipărit pe teritoriul Principatelor Române (Courrier de Moldavie), iar Albina Românească este prima publicație în limba română din Moldova, aici s-au edificat treptat prima bibliotecă publică din Moldova (Biblioteca Societății de Medici și Naturaliști din Iași), primul muzeu de istorie naturală din România (Muzeul de Istorie Naturală din Iași), primul Teatru Național din România (sub conducerea unor nume celebre – Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu ), prima universitate română (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”), primul Teatru Evreiesc din lume, înființat de Avram Goldfaden. Nu putem vorbi de Iași fără să amintim gruparea Junimea, revista Convorbiri Literare, fără să evocăm spiritul critic maiorescian și anvergura lui intelectuală, epoca marilor clasici, opera și destinul ultimului mare romantic al Europei, Mihai Eminescu, pentru că Iașul este orașul marilor idei și al marilor zidiri...
Dincolo de aceste valențe și semnificații, trebuie să analizăm și provocările contemporaneității – orașul nostru se confruntă cu multiple și diverse probleme care întârzie sau relativizează drumul dezvoltării europene. Dezvoltarea urbei noastre nu are consecvența dorită, o viziune a devenirii în timp sau fundamentul unei logici urbane adecvate. Prin urmare, dificultățile majore sunt legate fatal de traficul îngreunat, de o dezvoltare urbană asimetrică, haotică, de riscurile unui mediu nesănătos, sub semnul poluării, se adaugă infrastructura rutieră precară, parcări insuficiente, nevoia de parcuri, de zone destinate sportului și timpului de răgaz, de recreere și divertisment.
Pentru ca un oraș să crească în mod inteligent și sustenabil e nevoie de o administrație deschisă, transparentă și colaborativă cu celelalte orașe, ne dorim un demers echilibrat între atragerea de investitori, parteneriate de tip public-privat, proiecte urbane ample finanțate la nivel guvernamental și expertiză la nivel de comunitate. De asemenea, orașul Iași trebuie să își îndeplinească, prin demersuri concrete și viabile, funcțiile urbane primordiale: cea economică, educațională, culturală, administrativă și politică pentru a conduce, în final, la o dezvoltare armonioasă și durabilă a orașului și a zonei metropolitane. Dincolo de o anume dezvoltare arhitecturală inspirată, de frumusețea tradițională a orașului nostru, regăsim încă suficiente contraste, mai avem pași până la o definire ca oraș inteligent, adevărat smart city sau oraș modern european. De aceea, este nevoie de inspirație, de comunicare și munca serioasă a administrației, în sensul unor accente, prioritizări și, apoi, al căutării drumului spre rezolvarea unor disfuncții și întârzieri.
Orașul nostru merită șansa unei reconfigurări care să ne apropie de un spațiu modern, dinamic, mereu romantic și cultural, dar aflat în matricea timpului actual.
