Statul Major al Forţelor Navale (SMFN) organizează, duminică, Ziua Porţilor Deschise în porturile fluviale Brăila şi Tulcea, eveniment ce precede Ziua Marinei Române, sărbătoare naţională celebrată fără întrerupere de 114 ani, informează agerpres.ro.
Potrivit unui comunicat de presă al SMFN, Marina Militară în colaborare cu administraţiile locale şi Autoritatea Navală Română organizează în porturile Brăila şi Tulcea, până la ora 14,00, ateliere interactive, expoziţie de tehnică şi armament, concerte de fanfară şi spectacole în aer liber, concursuri cu tematică maritimă şi tururi pentru vizitarea navelor militare fluviale.Primul lot convocat de Daum pentru meciul cu Muntenegru. Surprize mari
La Brăila, navele militare fluviale vor fi acostate în zona esplanadei Dunării, până la ora 13,00, iar la Tulcea, vizitatorii sunt aşteptaţi în Portul Militar de la ora 10,00 la 14,00.
Tot duminică, în garnizoanele de marină au fost programate ceremonii militare şi religioase cu depuneri de coroane de flori, în memoria eroilor marinari, în Municipiul Constanţa, la Monumentul Crucea Marinarilor şi la Mangalia, la Monumentul Marinarului Erou, iar în oraşele Cernavodă şi Bicaz vor fi lansate pe apă tradiţionalele ancore de flori şi vor fi expoziţii de pictură cu tematică marină şi jocuri.
Regele Mihai, GEST COPLEȘITOR pentru regina Ana / VIDEO
*** Sărbătorită în mod tradiţional pe 15 august, Ziua Marinei Române, ce corespunde cu praznicul Adormirii Maicii Domnului, este celebrată începând din anul 2009 ca sărbătoare naţională, civilă şi militară, fiind marcată de autorităţile publice şi celelalte instituţii ale statului prin organizarea programelor specifice şi manifestărilor cu caracter evocator.
Organizată pentru prima dată, în mod oficial, pe 15 august 1902, la Constanţa, Ziua Marinei Române a fost concepută ca o serbare naţională, oficiată chiar de Praznicul Sfintei Maria, atrăgând atenţia în mod deosebit, la vremea respectivă, prin programul atractiv şi deopotrivă pitoresc, potrivit unui documentar arhivistic realizat de cercetătorii Muzeului Marinei Române.
Ziua Marinei a constituit întotdeauna un spectacol ieşit din comun, atât prin momentele sobre, precum ceremonialul militar al întâmpinării oficialităţilor, arborarea pavilionului şi a marelui pavoaz, în acordurile Imnului Naţional şi pe fundalul celor 21 salve de salut, serviciul religios, parada navală şi aviatică, defilarea Gărzii de onoare, cât şi prin elementele pitoreşti, specifice vieţii şi tradiţiilor marinăreşti.
Competiţiile, jocurile şi surprizele marinarilor, regizate şi puse în scenă pe apă şi pe uscat, spre deliciul spectatorilor, au fost nelipsite din programele alcătuite din timp de organizatori, pentru a da farmec şi culoare unei sărbători care este, deopotrivă, a Marinei, a oraşelor-porturi şi a ţării.
În urmă cu peste un secol, printr-o adresă din 6 august 1902, Cristea Georgescu, primarul Constanţei, din dorinţa de a atrage turişti, se adresa primarilor ''comunelor urbane reşedinţe de judeţ din toată ţara'', atenţionându-i asupra semnificaţiei Zilei Marinei.
Deşi în Marina Militară această zi a fost serbată cu siguranţă şi înainte de 1902, în documentele de arhivă vorbindu-se de un precedent, anul 1902 rămâne ca dată certă a consacrării publice a Zilei Marinei ca sărbătoare a marinarilor şi a oraşului Constanţa.
Presa de epocă a consemnat că, la 15 august 1902, Ziua Marinei a fost marcată la bordul crucişătorului ''Elisabeta'' printr-un Te-Deum la care a luat parte ministrul de război, Dimitrie A. Sturdza, urmat, seara, de un banchet şi serbarea marinărească propriu-zisă, dată în folosul Palatului Invalizilor.
În anul 1912, serbarea nautică a fost organizată sub Înaltul Patronaj al Reginei Elisabeta, iniţiativa organizării aparţinând Societăţii ''Regina Elisabeta'' a Marinarilor Civili din Constanţa. În programul întrecerilor marinăreşti au apărut probe precum "Care-i mai tare" (trasul la parâmă din bărci), curse în saci, respectiv curse de alergări doi câte doi, legaţi de picior, lupta pe şcondri. Acestea se continuau în noapte cu jocurile de proiectoare de pe nave, coruri, fântâni luminoase, serenade în bărci, dans.
La 15 august 1918, la Chilia Veche s-au organizat serbări nautice în folosul orfanilor de război. Acestea au constat în concursuri de bărci de monitoare cu opt rame, bărci de baraj, bărci de vedete, lotci pescăreşti, bărci de şlepuri şi godile. În partea a doua, au avut loc jocuri marinăreşti la uscat şi gimnastică. În partea a treia s-au desfăşurat curse de înot şi sărituri în apă, catargul orizontal cu purcel, goana şi vânătoarea de raţe, explozia unei torpile şi scafandru.
În anul 1924, semnalul începerii serbărilor mării a constat în trei lovituri de tun, urmate de curse de bărci militare şi de lotci de pescari cu câte trei, două şi o ramă, salturi în apă, polo, exerciţii de scufundare, curse de dandy, exerciţii de trapez, curse de bărci fără rame, curse de înot, tobogan, vânătoare de raţe şi explozii de mine marine, după care, pe bordul bricului ''Mircea'', amiralul Vasile Scodrea a împărţit premiile.
La 15 august 1928, în prezenţa membrilor Casei Regale, cu prilejul festivităţilor ocazionate de serbarea patronului Marinei Române, au fost botezate cele patru hidroavioane ''Savoia'', sosite la Constanţa cu câteva zile înainte, yahtul "Isprava" al Principesei Ileana şi cuterul "Domniţa Ileana" al Yacht Clubului Regal Român. Concursurile nautice şi de nataţie au fost recompensate oferindu-se cupele ''Principele Nicolae'', ''Regina Maria'' şi ''Principesa Ileana''. La aceste competiţii au fost adăugate probe precum regate, sărituri de la trambulină, înot, jocuri şi surprize marinăreşti.
În anul 1933, între concursurile specifice Zilei Marinei au figurat cursa de bărci cu opt rame, ştafetă înot, curse de baleniere, curse de care romane, alergări cu bărci fără rame, curse de lotci, cursa înotătorilor de fond, tragerea cu parâma între două bărci, sărituri de pe platformă, curse de bărci cu ofiţeri. După ora 18,00, au urmat alte surprize, jocuri pe gabară, şcondru cu purcei, goana după raţe, torpile submarine, lupta cu prăjina şi explozia unei mine.
La 15 august 1937, Federaţia Română de Sporturi Nautice a organizat prima caravană nautică din ţară, sub numele ''Caravana Marele Voievod Mihai'', la care au luat parte toate asociaţiile sportive nautice civile şi militare din ţară. Caravana a plecat din Giurgiu în 5 iulie şi a ajuns, după 12 etape, la Constanţa, după ce a trecut prin Olteniţa, Turtucaia, Silistra, Rasova, Brăila, Măcin, Galaţi şi Tulcea. Ziua Marinei a primit toate onorurile şi la Călăraşi, Cetatea, Corabia, Craiova, Galaţi, Hârşova, Ismail, Oradea, Orşova, Sulina şi Timişoara.
Un an mai târziu, din cauza doliului naţional pricinuit de moartea, în ziua de 18 iulie, a Reginei Maria a României, tradiţionalele serbări de Ziua Marinei au fost amânate pentru data de 8 septembrie - Naşterea Maicii Domnului.
În anul 1945, la sărbătoarea marinarilor români au participat membrii Comisiei Aliate de Control, atât la deschiderea expoziţiei Marinei, în localul Subsecretariatului de Stat al Marinei, din Bucureşti, cât şi pe Lacul Herăstrău, acolo unde, după oficierea unei slujbe religioase, au fost arborate drapelele României şi Naţiunilor Unite şi s-a dat startul serbărilor nautice.
Între anii 1949-1953, ziua Marinei s-a rezumat la marcarea Zilei Flotei URSS (ultima duminică din luna iulie), ceremonialul fiind diminuat ca semnificaţie din cauza intenţiei conducerii Ministerului Apărării Naţionale de a schimba data acestei tradiţionale sărbători naţionale.
Din anul 1954, când Ziua Forţelor Maritime Militare s-a serbat, conform Decretului Prezidiului Marii Adunări Naţionale nr. 309 din 29 august 1953, în prima duminică din luna august, programul Zilei Marinei a fost politizat şi adaptat noii ideologii, promovată intens şi în rândurile oştirii. Ca urmare, la 1 august 1954 s-a serbat pentru prima dată, în Republica Populară Română, Ziua Forţelor Maritime Militare. Se desfăşurau concursuri sportive de bărci, înot, ştafetă combinată. Un deosebit punct de atracţie îl constituiau jocurile marinăreşti, concentrate în jurul bazei sportive amenajate pe o navă. Din apa mării apărea Neptun cu cască şi trident aurit şi deschidea jocurile: luarea purcelului de pe şcondru, concurs de tras la parâmă cu bărcile, vânătoarea raţelor, biciclete pe apă, scafandri, nunta şi piraţii.
În anul 1959, zeci de bărci şi şalupe, reprezentând diferite aspecte din activitatea marinarilor, muncitorilor portuari şi pescarilor, au trecut prin faţa navei-comandant. O şalupă militară a remorcat un desant maritim: o plută pneumatică cu mitralieră, apoi un întreg detaşament de marinari înarmaţi, încinşi cu plute de salvare. În urma lor, un ponton a purtat corul şi orchestra echipei artistice ostăşeşti ''Albatrosul''.
După 1960, manifestările au dobândit accente propagandistice, în detrimentul încărcăturii spirituale ortodoxe. Acestea includeau conferinţe despre semnificaţia Zilei Marinei, susţinute de ofiţeri şi propagandişti în întreprinderi şi în garnizoanele de marină, înmânarea de către delegaţiile de marinari a unor machete de nave, în adunări festive organizate la casele pionierilor, adunări publice şi întâlniri ale marinarilor cu pionieri şi utemişti fruntaşi în producţie, organizarea de vizite la bordul navelor-şcoală ''Mircea'' şi ''Libertatea'' şi ieşiri pe mare cu acestea. În cadrul ceremonialelor organizate cu prilejul Zilei Marinei, secretari ai organelor centrale de tineret înmânau "Steagul Roşu" al CC al UTM, ulterior "Drapelul de Onoare" al CC al UTC şi diplome de onoare organizaţiilor şi tinerilor marinari fruntaşi în pregătirea de luptă şi politică.
Odată cu ingerinţa organelor politice în orchestrarea acestor manifestări, semnificaţia creştină a sărbătorii marinarilor români a fost substituită cu cea mitologică. Astfel, participarea zeului Neptun în calitate de patron al întrecerilor şi jocurilor marinăreşti a devenit o constantă a programelor în prima parte a serbărilor tradiţionale, până în prezent.
Din anul 1970, la Constanţa, au fost organizate, timp de două săptămâni, ''Serbările Mării'', care culminau cu Ziua Marinei. Programul s-a diversificat şi au apărut probe ca desantul infanteriştilor marini, turnirul bărcilor, ştafeta nautică, parada ambarcaţiunilor alegorice, salturile din elicopter, schi nautic, platforme alegorice cu scene din pregătirea pe specialităţi a marinarilor, acrobaţii aeriene, platforme cu aparate şi numere de gimnastică, desenarea pe suprafaţa mării de către grupuri de înotători a iniţialelor partidului şi ţării (PCR, RSR) sau ale unor cifre aniversare ale unor evenimente politice.
În 1990, odată cu revenirea la tradiţie, prin celebrarea Zilei Marinei Române de sărbătoarea religioasă a Sfintei Marii - Praznicul Adormirii Maicii Domnului, organizatorii, atât la Constanţa, cât şi în celelalte oraşe-port maritime şi fluviale, au inclus în programele festivităţilor atât elementele tradiţionale, cât şi probe noi, în pas cu specificul local şi preferinţele publicului contemporan.
Ziua Marinei Române a fost instituită ca sărbătoare civilă şi militară prin Legea nr. 382 din 28 septembrie 2004, fiind marcată de autorităţile publice şi celelalte instituţii ale statului prin organizarea manifestărilor cu caracter evocator, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare şi religioase organizate de Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.
