Premium
Un scandal de proporții a zguduit scena politică, după ce s-a aflat că în Guvern există o modificare la legea 90/2000, cea care nu permite persoanelor cu probleme penale să facă parte din Guvern, prin care chiar și cei cu probleme penale ar putea face parte din Guvern, dacă au fost reabilitați.
Proiectul se află la Ministerul Dezvoltării, iar aceștia admit existența acestei modificări legislative, însă precizează că au moștenit-o de la Dacian Cioloș și nu este o inițiativă a actualei coaliții de guvernare.
”Legea privind organizarea și functionarea Guvernului României și a ministerelor, așa cum arată și titlul ei, nu reglementează doar condițiile necesare pentru ocuparea funcției de membru al Guvernului, ci întregul proces de organizare și funcționare a Guvernului și ministerelor.
Subliniem că reabilitarea, condițiile și efectele acesteia sunt reglementate de Codul Penal. În ceea ce privește modificarea uneia dintre condițiile necesare pentru ocuparea funcției de membru al Guvernului, precizăm că, potrivit Codului Penal, art 169, alin.1, reabilitarea „face să înceteze decăderile și interdicțiile, precum și incapacitățile care rezultă din condamnare”.
Din necesitatea de a aduce claritate textului juridic din actuala Lege 90/2001, se propune prin proiectul Codului Administrativ corelarea condiției de a nu fi avut condamnări penale cu prevederile Codului Penal privind instituția reabilitării.
În motivarea Deciziei Curții Constituționale nr. 304/2017 la punctul 34 se prevede că: “efectele reabilitării se produc pentru viitor. Înlăturarea consecințelor condamnării vizează nu numai materia dreptului penal (spre exemplu, în cazul săvârșirii din nou a unei infracțiuni, nu va fi atrasă starea de recidivă etc.), ci și consecințele extrapenale care au derivat din condamnare, decăderile, interdicțiile sau incapacitățile încetând odată cu rămânerea definitivă a hotărârii de reabilitare [art. 169 din Codul penal].
Menționăm ca toate prevederile actului normativ au fost elaborate de un grup de lucru format din experți ai ministerelor de linie și ai altor instituții abilitate în procedurile de avizare. De asemenea, subliniem că în procesul de elaborare a actelor normative este obligatorie respectarea dispozițiilor enunțate de Curtea Constituțională, inclusiv cele cuprinse în Decizia CCR nr. 304/2017.
Codul Administrativ reunește 20 de acte normative în vederea clarificării prevederilor, asigurării aplicării lor unitare și neinterpretabile, precum și eliminării contradicțiilor, redundanțelor și situațiilor de vid legislativ.
Cele 20 de legi codificate vizează aspecte legate de organizarea și funcționarea administrației publice centrale și locale.
Proiectul de lege se află încă în consultare publică și în avizare interministerială, instituțiile interesate putând în continuare să formuleze propuneri și observații.
Proiectul de act normativ privind Codul Administrativ a fost elaborat și introdus în dezbatere publică la data de 8 noiembrie 2016, cu două luni înainte de venirea la guvernare a actualei coaliții politice”, arată ministerul Dezvoltării, într-un comunicat
