Premium
Negocierile directe de la Astana între reprezentanţii Damascului şi rebelii sirieni, mediate de Rusia, Iran şi Turcia, ar trebui să permită 'consolidarea' acordului de încetare a focului din Siria şi să ajute la o reglementare politică a conflictului, a anunţat marţi diplomaţia rusă, relatează AFP. Discuţiile, programate să înceapă luni în capitala Kazahstanului, sunt primele între luptătorii rebeli şi reprezentanţii preşedintelui Bashar al-Assad de la începutul războiului din Siria, în urmă cu aproape şase ani. Ele au loc după victoria simbolică a regimului sirian la Alep, al doilea oraş ca mărime din Siria, care a fost cucerit în totalitate în luna decembrie de trupele siriene sprijinite de aviaţia rusă şi de miliţiile iraniene.
Anunţul făcut pe 29 decembrie de către preşedintele rus Vladimir Putin în legătură cu încetarea focului în Siria, însoţit de organizarea de negocieri la Astana pe 23 ianuarie, arată preluarea dosarului sirian de către Moscova şi Teheran, sprijinite de Damasc, şi Ankara, care sprijină rebelii sirieni. Pentru prima dată de la începutul conflictului sirian în 2011, Statele Unite nu mai joacă un rol de mediator, deşi diplomaţia rusă a subliniat faptul că ar fi 'corect' ca noua administraţie americană a lui Donald Trump să fie invitată în capitala Kazahstanului.
Dacă această reuniune va fi încununată de succes, ea ar putea deschide calea negocierilor sub auspiciile ONU pe 8 februarie la Geneva. În Kazahstan, delegaţiile regimului sirian şi rebelilor vor fi conduse de aceiaşi reprezentanţi ca la negocierile organizate fără succes în Elveţia în ultimii ani. Ambasadorul Siriei la ONU, Bashar Jaafari, va conduce echipa guvernamentală, potrivit cotidianului Al-Watan, apropiat guvernului, în timp ce rebelii vor fi conduşi de Mohammad Allouche, un lider al grupului Jaish al-Islam (Armata Islamului), potrivit unei surse din opoziţie.
Delegaţia rebelă este formată din opt membri ai rebeliunii care vor fi consiliaţi de nouă membri ai Înaltului comitet de negocieri al opoziţiei (HCN), a explicat Osama Zabu Zeid, consilier juridic al facţiunilor rebele. Conform unei surse din cadrul Ministerului de Externe rus, negocierile ar urma să se desfăşoare pe parcursul mai multor zile şi miniştri de externe nu vor fi prezenţi. În cursul unei conferinţe de presă, şeful diplomaţiei ruse a prezentat priorităţile acestor discuţii. Este vorba în primul rând despre 'consolidarea regimului de încetare a focului', a spus Serghei Lavrov. Acest armistiţiu, în general respectat, nu se aplică zonelor controlate de jihadiştii Statului Islamic şi de gruparea Fatah al-Sham (fostul Front Al-Nosra, ramura siriană a Al-Qaida).
Cel de-al doilea obiectiv, potrivit Moscovei, este obţinerea 'participării în procesul politic a liderilor combatanţilor de pe teren'. Ministrul de externe rus a declarat că lista acestor lideri militari nu ar trebui să se limiteze numai la grupurile rebele care au încheiat în decembrie un armistiţiu cu armata siriană. 'Cei care doresc să ni se alăture ar trebui să poată face acest lucru', a spus el, adăugând însă că jihadiştii sunt excluşi de la aceste discuţii. Lavrov a revenit de asemenea la condiţiile intervenţiei Rusiei lansată pe 30 septembrie 2015, spunând că la acea vreme Damascul risca ca 'în două-trei săptămâni să cadă în mâinile teroriştilor', conform Agerpres.
Serghei Lavrov a subliniat faptul că ar fi 'corect' ca la Astana să fie invitaţi reprezentanţi ai lui Donald Trump, care urmează să fie învestit în funcţia de preşedinte al SUA pe 20 ianuarie, cu trei zile înainte de începerea negocierilor din capitala Kazahstanului.
