100 de români au participat la hramul Mănăstirii Basarabov, locul de asceză al Sf. Dimitrie cel Nou

O sută de români din Ilfov și Teleorman l-au sărbătorit marți pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou la Mănăstirea Basarabov din Bulgaria.

Părintele Arhimandrit Nectarie Șofelea, starețul Mănăstirii „Radu Vodă”, a urcat în ajunul sărbătorii la biserica săpată în stâncă a mănăstirii, pentru un moment de rugăciune.

A doua zi, pelerini din județele Ilfov bucureștene Ilfov și Teleorman au participat la Sfânta Liturghie în biserica mare a mănăstirii, construită recent la poalele stâncii.

Mitropolitul Naum de Ruse a oficiat Sfânta Liturghie. În omilia sa, el a evidențiat învățăturile oferite de viața Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou.

Mitropolitul Naum de Ruse (centru) încadrat de Pr. Stelea Pătrășescu de la Parohia Buduiasca (stânga) și Protos. Teofan de la Măn. Brânceni, jud. Teleorman. În dreapta, Pr. Marian Datcu de la

De la sfânt învățăm să predicăm prin fapte, nu doar prin vorbe, a spus ierarhul.

Pelerinii s-au închinat la icoana mare a Sfântului Dimitrie cel Nou, care cuprinde un fragment din moaștele sale. Aceasta a fost înmânată mănăstirii în 27 octombrie 2005 de către Arhiepiscopul Varsanufie al Râmnicului.

Spre închinare a fost așezat și veșmântul sfântului dăruit de Părintele Patriarh Daniel în 2018, cu ocazia sărbătorii de la București a cuviosului.

Citește și: Monica Pop a răbufnit, după ce valul 2 de coronavirus a prins nepregătite autoritățile: De ce nu mai avem producții autohtone și importăm orice?

Mănăstirea Basarabov, situată la 10 kilometri de orașul bulgar Ruse și 100 de kilometri distanță de București, este locul de asceză al Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou.

Prin fața mănăstirii trece Râul Lom, în ale cărui ape au fost descoperite, prin arătare minunată (în visul unei fete bolnave) moaștele întregi ale sfântului.

Biserica rupestră săpată în stânca abruptă de calcar de pe malul Lomului îl are ca ocrotitor pe Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou. Viețuirea creștină datează aici din secolele IV-VI d.Hr.

Biserica mare, cu hramul „Schimbarea la Față”, a fost târnosită în 2016. Iconostasul ei a fost dăruit de Mănăstirea Cozia, dvera și acoperământul pentru Sfânta Masă au fost brodate la Mănăstirea Lipnița, iar românul Virgil Moraru a realizat vitraliul și mozaicul de pe fațadă.