Premium
Afirmam în articolul publicat la 10 ianuarie despre rezultatelor provizorii ale recensământului că datele asupra populației la care nu se cunosc cele trei caracteristici enumerate in titlu sunt enorm de mari și nu pot fi acceptate fără precizări asupra conținutului grupării și originii deformării. În Addendum aduceam câteva precizări importante pornind de la două cifre inedite publicate de profesorul Mircea Kivu în articolul apărut la 8 ianuarie. Potrivit datelor primite de autor de la Institutul Național de Statistică (INS), iată componența persoanelor recenzate și a celor pe care INS le-a inclus ulterior în populația recenzată din baze de date și registre administrative la care nu există informații asupra celor trei caracteristici (reiau din Addendum):
„… (1) circa 1 milion de persoane care nu au fost recenzate în perioadele de înregistrare (cea de autorecenzare și cea de înregistrare cu recenzor) au fost identificate de Institutul Național de Statistică ca având reședința obișnuită în țară la 1 decembrie 2021 în bazele de date și registrele administrative transmise institutului înainte de începerea recenzării. Aceste persoane au fost incluse în populația rezidentă. Etnia, Limba maternă și Religia nu figurau în bazele de date și în registrele administrative; (2) la 1,1 milioane persoane autorecenzate chestionarele erau incomplete, lipsind informații asupra celor trei caracteristici; (3) la 500 de mii de persoane înregistrate de către recenzori chestionarele erau incomplete, lipsind informații asupra celor trei caracteristici. Ajungem astfel la cele 2,5-2,7 milioane de persoane la care în rezultatele recensământului nu sunt informații asupra celor trei caracteristici. Problema care se ridică având aceste cifre este cea foarte importantă a clasării celor 2,5-2,7 milioane de persoane între Etnie/Limbă maternă/Religie Nedeclarată și clasarea la Date nedisponibile”.
Vom reține cifra de 2,6 milioane cât rezultă din însumarea (1)+(2)+(3). Se cuvine a preciza că la Religie opțiunea Nedeclarată a existat în chestionar, dar datele nu sunt publicate. Nu ne referim deci la această caracteristică în continuare. La cele 1 milion de persoane de la componenta (1) fără informații asupra Etniei si Limbii materne clasarea s-a operat în mod automat la categoria Date nedisponibile. Rămânem deci cu circa 1,6 milioane de locuitori RECENZAȚI (componentele (2) și (3)) la care nu cunoaștem cele trei caracteristici. Prin ce mecanism nu le cunoaștem? Prin absența opțiunii Nedeclarată în chestionarele de recensământ, în Nomenclatoarele la Etnie și Limbă maternă accesate la autorecenzare și înregistrare cu recenzor.
În Ordonanța de Urgență nr. 19 din 4 februarie 2020 privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România în anul 2021 se precizează la Articolul 25, (3). Toate întrebările incluse în formulare au caracter obligatoriu (subl. VG). Probabil, s-a dorit a spune că răspunsurile la toate caracteristicile din chestionarul de recensământ sunt obligatorii. Da, persoana recenzată trebuia să răspundă la toate întrebările din chestionar dar nu putea fi obligată în cazul Etniei și Limbii materne să aleagă obligatoriu una dintre cele aflate în cele două Nomenclatoare (în chestionarul de pe platforma de recenzare și în tableta recenzorului). Ea putea opta pentru nedeclararea Etniei sau a Limbii, practică frecventă la recensămintele populației, drept care i-a fost luat, i-a fost refuzat la Recensământul din România.
Neincluderea opțiunii Nedeclarată în chestionarul de recensământ la Etnie și limbă maternă s-a făcut în urma unor decizii. Ce organism le-a adoptat? Iată responsabilitățile:
ART. 31. Departamentul pentru Relații Interetnice, în colaborare cu grupurile parlamentare ale minorităților naționale din Parlamentul României și cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, are obligația elaborării Nomenclatorului etniilor și al limbilor materne, care este aprobat prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 29 lit. c).
(LEGEA nr. 178 din 18 august 2020pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și locuințelor din România în anul 2021).
(Pe site-ul Departamentul pentru Relații Interetnice: Secretar de stat – Lacziko Enikő Katalin; Subsecretar de stat – Thomas Șindilariu; Subsecretar de stat -Dincer Geafer)
Institutul Național de Statistică nu avut responsabilități în elaborarea acestor două nomenclatoare (Art. 29 din aceeași lege).
Nomenclatorul pentru Religii a fost elaborat de alt organism și cuprinde opțiunea Nedeclarată.
Comisia Centrală pentru Recensământ a știut de absența opțiunii.
Departamentul pentru Relații Interetnice are obligația față de cele 1-2 milioane de locuitori recenzați dar cărora li s-a interzis dreptul de a nu-și declara Etnia și Limba maternă să motiveze absența opțiunii Nedeclarată în chestionarul de recensământ.
Publicarea celorlalte rezultate provizorii, la 31 ianuarie, ar putea fi o oportunitate pentru Institutul Național de Statistică de a aduce unele clarificări asupra numărului populației cu Etnie și Limbă maternă nedeclarate. Neînscrierea unei opțiuni nu poate fi plasată la Date nedisponibile atât timp cât persoana s-a autorecenzat ori a fost înregistrată de recenzor dar i s-a refuzat dreptul la nedeclarare. Lucrurile nu sunt deloc identice cu cele ale milionului de locuitori de la punctul (1) de mai sus, cazul persoanelor recenzate din baze de date și registre administrative.
Ar putea fi calificată absența dreptului populației de a nu-și declara Etnia și Limba maternă drept tentativă de influențare a calității datelor din rezultatele provizorii? Da, fără îndoială și tentativa și-a atins scopul. În anul 2022.
comentariu de Vasile Ghețău (preluare Contributors)
